Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Omul din spatele halatului alb

Viața Medicală
Dr. Alina SIMACHE vineri, 1 februarie 2019

Prin natura salvatoare a profesiei, medicilor le este atribuit deseori statutul de erou – invincibil, atotștiutor, neobosit –, latura umană a lumii medicale având tendinţa să fie neglijată.

p.13 -1Fericiţi că au reușit să învingă boala, deprimaţi de eșec, energici sau epuizaţi din cauza programului solicitant, puternici sau doborâţi de povara suferinţei pacienţilor, medicii sunt și ei oameni, uneori pacienţi la rândul lor, iar sacrificiile impuse meseriei ar trebui recunoscute și tratate corespunzător.
După ce am aflat recent că medicii se consideră în general fericiţi atât în viaţa personală, cât și în cea profesională, iată că o nouă iniţiativă a Medscape explorează și latura deseori tăinuită a profesiei medicale, remarcând un procent îngrijorător de persoane care prezintă burnout (trad. – sindromul epuizării profesionale). Un raport publicat recent, intitulat „Medscape National Physician Burnout, Depression & Suicide Report 2019”, arată că 44% din respondenţi îndeplinesc criteriile definitorii ale sindromului burnout, în creștere cu 2% comparativ cu anul precedent. În plus, 11% din medici se consideră deprimaţi, iar 4% sunt diagnosticaţi cu depresie.

Urologia, cea mai epuizantă specialitate

În clasificarea pe specialităţile medicale, s-a constatat că urologii sunt cei mai afectaţi, 54% din ei afirmând simptome specifice sindromului burnout. Alături de aceștia, neurologii (53%), specialiștii în recuperare medicală (52%) și interniștii (49%) se află pe primele locuri în topul epuizării profesionale. La polul opus, specialiștii în sănătate publică (28%), nefrologii (32%), oftalmologii (34%) și medicii din sfera ORL (36%) par să tolereze mult mai bine solicitările din domeniul în care activează.

p.13 -3

Femeile medic sunt mai afectate de burnout

Comparaţia pe sexe relevă tendinţa medicilor de sex feminin să raporteze mai frecvent epuizarea profesională (50%), comparativ cu cei de sex masculin (38%). Dr. Carol Bernstein, psihiatru la NYU Langone Medical Center, sugerează că femeile au tendinţa să recunoască mai des problemele de ordin psihologic și să se adreseze unui specialist din domeniu în caz de necesitate. În plus, femeile sunt solicitate excesiv și în mediul familial, având numeroase responsabilităţi și în căminul propriu.

Sarcinile administrative, cele mai extenuante

La întrebarea referitoare la factorii contributori în generarea epuizării, peste jumătate din medicii chestionaţi (59%) au menţionat povara obligaţiilor administrative și a scriptologiei excesive ca principală sursă a burnoutului. Programul de lucru solicitant (34%), digitalizarea medicinei (32%), lipsa respectului din partea angajatorilor sau a colegilor (30%) și remuneraţia insuficientă (29%) contribuie semnificativ la epuizarea specialiștilor din domeniul medical.
În privinţa programului de lucru solicitant, specialiștii în chirurgie generală afirmă în proporţie de 77% că dedică mediului profesional peste 51 de ore de muncă săptămânal. Alături de chirurgi, urologii (76%), cardiologii (72%), pneumologii (68%), nefrologii (68%) și specialiștii în terapie intensivă (65%) reclamă un program de lucru extenuant. Printre medicii care par să aibă un orar de lucru mai flexibil se numără specialiștii în medicina de urgenţă (13%), dermatologii (24%), alergologii (25%) și profesioniștii din sănătate publică (25%).

Pericolul tehnicilor (mal)adaptative

Încercând să se opună instalării sindromului burnout, medicii folosesc variate metode adaptative mai mult sau mai puţin eficiente. Îngrijorătoare este însă recurgerea la anumite tehnici maladaptative pentru a combate extenuarea. Metodele adaptative îmbunătăţesc aspectul funcţional, fiind eficiente de cele mai multe ori. Cele maladaptative, deși ameliorează simptomatologia, menţin și chiar agravează problemele existente.
Printre metodele adaptative se regăsesc activităţile fizice (48%), socializarea (43%), odihna adecvată (39%) și muzica (33%). Din nefericire, mulţi medici își găsesc refugiul în comportamente periculoase, precum consumul de alimente de tip fast-food (32%), consumul excesiv de alcool (23%), fumatul (3%) sau chiar utilizarea drogurilor în 1% din cazuri.

Risc suicidar dublu în cazul medicilor

Aproape jumătate (47%) din medicii intervievaţi consideră că depresia nu le afectează interacţiunea cu pacienţii. Totuși 16% din medici afirmă că își exprimă frustrările în faţa pacienţilor, iar 14% relatează producerea unor erori medicale care ar fi putut fi evitate. Conform unui studiu publicat în Journal of Occupational and Environmental Medicine, angajaţii depresivi sunt concediaţi sau se pensionează prematur din cauza afectării capacităţilor funcţionale de la locul de muncă și a absenţei nejustificate frecvente. p.13 -4
Un medic se sinucide zilnic în SUA, profesia medicală asociind cea mai înaltă rată de sinucidere, riscul fiind dublu comparativ cu populaţia generală. Potrivit raportului Medscape, 14% din respondenţi au luat în considerare sinuciderea, iar 1% din medici afirmă că au încercat să se sinucidă într-un moment dificil în cursul vieţii. Majoritatea medicilor chestionaţi menţionează împărtășirea gândurilor suicidare cu cei din jur, apelând la un psiholog sau discutând cu familia ori cu prietenii.
În mod îngrijorător, 64% din medicii intervievaţi consideră că nu necesită ajutor specializat în tratarea depresiei, tendinţei suicidare sau a epuizării. Dintre toate specialităţile medicale, cei care lucrează în domeniul psihiatric recunosc importanţa adresării problemei unui specialist. Surprinzător, printre cei reticenţi se numără chiar medicii care relatează un program de lucru extenuant, respectiv: chirurgii (17%), nefrologii (19%) și urologii (20%).
Jumătate din respondenţi cred că nu ar trebui să se adreseze unui specialist, deoarece simptomele prezentate nu sunt cu adevărat severe sau consideră că ar putea să își gestioneze singuri problemele (47%). Unii dintre profesioniștii din domeniul medical iau în calcul și posibilele repercusiuni asupra carierei, care ar putea să apară dacă ar apela la ajutor psihologic sau psihiatric.

Aspecte demografice

Peste 15.000 de medici din SUA, reprezentând 29 de specialităţi, au fost incluși în realizarea raportului, în perioada 27 iulie–16 octombrie 2018. Majoritatea medicilor chestionaţi sunt de sex masculin (62%), iar 38% din cei incluși în proiect sunt de sex feminin. În privinţa grupelor de vârstă vizate, cei mai mulţi dintre respondenţi se încadrează în categoria 50–64 de ani (45%), fiind urmaţi de categoria 35–49 de ani (35%). Numai 6% din aceștia se încadrează în categoria de vârstă 28–34 de ani, iar cei peste 70 de ani reprezintă 4%.
Din punctul de vedere al repartiţiei pe specialităţi medicale, majoritatea respondenţilor sunt medici de familie (13%), fiind urmaţi de pediatri (10%), interniști (9%) și anes­teziști (8%). Specialiștii diabetologi și endocrinologi, urologii, reumatologii, oncologii, ortopezii și dermatologii, printre alţii, reprezintă doar câte un singur procent din totalul persoanelor chestionate.

Și medicii din România suferă de burnout

Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) a desfășurat un proiect similar, în perioada aprilie–august 2017, propunându-și să măsoare nivelul de stres profesional al medicilor din București. Participanţii au declarat că lucrează, în medie, 42,9 ore pe săptămână, consultând aproximativ 18,2 pacienţi pe zi. Mai mult, 30% din medici au două locuri de muncă, iar 12% au trei sau mai multe slujbe.
p.13 -2

Peste jumătate din medicii din București (55%) suferă de burnout personal, 52% de burnout profesional, 36% de burnout legat de interacţiunea cu pacientul, iar 24% din respondenţi au declarat că suferă de toate cele trei tipuri. Comparativ cu alte studii din Uniunea Europeană sau SUA, procentele sunt mai crescute, necesitând implementarea unor programe de management al stresului, conform reprezentanţilor CMMB.

Etichete: burnout

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.