Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Pandemia a dat o lovitură serioasă somnologiei

Viața Medicală
Cristina GHIOCA vineri, 19 martie 2021

Activităţile din domeniul somnologiei s-au diminuat la 20% în contextul epidemiologic actual, ne-a declarat prof. dr. Florin Mihălţan, într-un interviul acordat cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului.

apnee

Ce noutăţi s-au înregistrat în ultimii ani în domeniul somno­logiei?

Somnologia a crescut în importanţă pe mapamond. Se conturează ghiduri de perioadă COVID și non-COVID, se actualizează și se integrează noi concepte de terapie în special pe zona sindromului de apnee în somn central, unde tatonările terapeutice sunt importante, dar și pe asistenţa la domiciliu a acestor prototipuri de bolnavi, ca și în zona multidisciplinarităţii, cu conturarea unor strategii comune pe diferite patologii de graniţă între specialităţi.

Cum a afectat pandemia de COVID-19 activitatea din domeniu?

S-a produs o relaxare în domeniu care este deconcertantă. Pandemia a dat o lovitură serioasă somnologiei din toate ţările. Există un studiu european care a arătat că indiferent de ţară, activităţile s-au diminuat la 20%. Pacienţii nu au mai venit la controale, cei severi nediagnosticaţi au rămas acasă cu comorbidităţile grave pe care le aveau și care au fost adesea letale. Pentru funcţionarea unui laborator s-au impus noi măsuri de selecţie, unde nu doar testele PCR de COVID-19 au fost importante, dar și filtrele adăugate aparatelor de ventilaţie de diagnostic și măștile mai performante.

Pandemia a adus cu sine și beneficii în acest domeniu?

Nu au fost decât beneficii majore pentru companiile producătoare de aparatură de oxigenoterapie sau ventilaţie. Pentru managerii unor spitale a fost, de asemenea, un beneficiu pentru că pandemia a permis dotarea cu aparatură modernă a compartimentelor de ATI sau de somnologie. Legat de personalul alocat acestor servicii, aș vrea să mai menţionez un lucru important: având în vedere transmiterea virusului, ei sunt mai expuși decât alte specialităţi și au un grad de risc asemănător cu cei din servicii de bronhologie, de ATI, adică cu zone unde ventilează aer și există în atmosferă aerosoli. De aici și tulburările cu conotaţii psihiatrice pe care le-am văzut, de la sindrom posttraumatic până la sindroame nevrotice anxioase sau depresive.

Cercetare pe mai multe paliere

În prezent, care sunt cele mai utilizate metode de cercetare în somnologie?

Metodele de cercetare în somnologie merg pe foarte multe paliere. Polisomnografia cu electroencefalografii extrem de extinse sunt reguli de aur în cercetare. Lor li se asociază chestionare ramificate despre afecţiune, ţintite, altele cu viză psihologică, altele de prevalenţă a unei boli sau legate de calitatea vieţii. Foarte multe cercetări sunt de neurofiziologie, dar și de interferenţe cu diferite comorbidităţi, ca de exemplu: hipertensiune rezistentă la tratament, aritmii, obezitate, diabet zaharat etc.

Există aparatură inovativă în acest domeniu? Este ea disponibilă și în România?

Aparatura inovativă ajunge mai greu în România. Există progrese serioase pe zona de miniaturizare a poligrafelor, polisomnografelor, aparatelor de BiPAP, CPAP sau ventilatoare. Există, de asemenea, progrese pe zona de materiale de interfaţă – măști pentru creșterea toleranţei și complianţei bolnavilor. Nu în ultimul rând, telemedicina a luat un avânt teribil în perioada pandemiei și a simplificat accesul pacientului la medic. Aici însă mai sunt multe de făcut în România legat de decontarea acestor servicii și de supraaglomerarea anumitor medici cu aceste activităţi suplimentare. Pe linie de oxigenoterapie și ventilaţie, de asemenea, sunt progrese în zona economiei de administrare, pe zona de miniaturizare și de silenţiozitate, independenţă a ventilatoarelor.

Studiile clinice, în suferinţă

Se efectuează studii clinice în somnologie la nivel internaţional și în România?

Studiile clinice sunt și ele în suferinţă în România și internaţional. Cercetătorii și companiile au lansat mult mai puţine studii. Furcile caudine ale ANMDMR au mai multe iţe birocratice decât în alte ţări, fapt care induce o multitudine de consecinţe suplimentare. Oricum, pe studii clinice
priorităţile sunt pe medicaţii noi pentru tratamentul insomniei, apneei, pe alte tipuri de intervenţii de evitare a apneei (altele decât CPAP), pe afecţiuni rare din domeniul somnologiei și pe noi strategii terapeutice care să puncteze alte tipuri de abordări, în special în sindromul de apnee în somn. Laboratoarele de somnologie private au aici un avantaj pentru că ele au doar acest tip de activitate. Noi avem până acum un studiu care spune care este prevalenţa la copii a tulburărilor de somn și încercăm să-l finalizăm și pe cel de adulţi, pentru a le demonstra autorităţilor care este povara acestor afecţiuni.

Cum este reprezentată somnologia la nivel internaţional?

Somnologia pe plan european este bine organizată și are un statut bine definit, cu o organizaţie din care fac parte președinţii de societăţi sau asociaţii de somn din acest continent, iar pe plan mondial este „World Sleep Association”, care are o multitudine de acţiuni, cursuri, recomandări, ghiduri și care este iniţiatoarea „World Sleep Day”, pe 19 martie a fiecărui an. Statutul unui specialist în somnologie este extrem de bine definit în ţările vestice, în ţările dezvoltate unde această desprindere de alte specialităţi s-a realizat de cel puţin 50-60 de ani. Sunt clinici de specialitate, acești medici lucrează cu normă întreagă în aceste servicii, există asistenţi și tehnicieni dedicaţi acestor compartimente.

DE LA ATESTAT LA SPECIALITATE

Ce ar putea fi îmbunătăţit în acest domeniu, în România?

Cred că este vremea trecerii de la atestat la specialitate. Casa Naţională de Asigurări trebuie să facă diferenţa, din punctul de vedere al decontărilor de servicii, între travaliul depus pentru a citi o poligrafie, faţă de o polisomnografie. De asemenea, cred că trebuie urgent să se deconteze aparatele de CPAP care ajung la domiciliul pacienţilor. Altfel, efortul de diag­nosticare a acestei categorii de bolnavi se irosește, neavând continuitatea firească de terapie protectivă. Mai este ceva ce resimt în fiecare moment: statul, autorităţile – inclusiv cele medicale – sunt tot timpul în așteptare, în negarea noului pe domeniul somnologiei. Îmboldirea lor, demonstrarea prin referate bine documentate a beneficiilor în balanţa cost-eficacitate a intervenţiilor acestei specialităţi sunt înmormântate de ani la rând în sertarele fără număr ale birocraţiei românești. Cel mai bun exemplu este încercarea de aliniere la normele Uniunii Europene pentru șoferii profesioniști. S-a dat această lege, dar nu s-a rezolvat partea de terapie, iar dacă un astfel de pacient este depistat nu poate în majoritatea cazurilor să-și cumpere sau să închirieze pe termen lung un astfel de aparat (de CPAP – n.r.). Atunci rămâne cu boala și cu riscul de a adormi la volan. Încă o dovadă de inutilitate a diagnosticului, dacă nu integrăm firesc diagnosticul alături de terapie.

Cum va fi marcată anul acesta Ziua Mondială a Somnului în ţara noastră?

În acest an, sloganul este „Somn regulat, viitor sănătos”. Sigur că după ce am primit anul trecut un premiu motivant pentru modul în care am organizat această zi, ne-am gândit la evenimente specifice care să fie atractive. Va fi în data de 19 martie în aula UMF „Carol Davila”, cu participare, după conferinţa de presă a asociaţiei studenţilor, la o manifestare care va încerca să fie hibrid, având ca temă stilul de viaţă, așa cum se poartă în ultimul timp. Totul depinde însă de evoluţia pandemiei.

Ce este somnologia?

Somnologia reprezintă o supraspecializare pe un domeniu extrem de vast care acoperă întreaga patologie a somnului. Ea se află la graniţa între specialităţi, cu interes pentru pneumologi, neurologi, psihiatri, ORL-iști, chirurgi de chirurgie bariatrică, nutriţioniști, cardiologi, interniști, ortodonţi etc. În această patologie primează sindromul de apnee în somn, care poate avea simptome precum: somnolenţă diurnă, sforăit, dispnee nocturnă, somn neodihnitor, nicturie, afectarea vieţii sexuale, somnolenţă la volan, influenţarea capacităţii de muncă.

Ce afecţiuni tratează

Capitolele pe care le acoperă sunt extrem de ramificate. Din această listă fac parte: tulburările respiratorii din timpul somnului (sindroamele de apnee în somn cu forme obstructive, centrale, mixte, sindroamele de hipoventilaţie); hipersomniile care nu au legătură cu tulburările respiratorii, precum narcolepsia cu sau fără catalepsie; alte hipersomnii (comportamentale, idiopatice, recurenţe etc.). O altă grupă o reprezintă tulburările de ritm circadian primare și cele secundare, unde intră jet lag (diferenţa de fus orar - n.r.) patologia de tură, sindromul de fază de somn întârziat etc. Distincte sunt cele care ţin de parasomnii, cu capitolele din perioada non-REM (trezirile confuzionale, somnambulism, „sleep terror”) sau din faza de REM (cu paraliziile în faza de REM, coșmaruri etc.) sau alte tipuri independente (legate de enurezis, halucinaţii, mese, medicamente, condiţii medicale etc.). Mai există și tulburări de somn legate de mișcare (sindromul picioarelor neliniștite, generate de crampe, bruxism, mișcări periodice ale membrelor inferioare, induse de terapii medicamentoase etc.).

Somnul reprezintă o treime din viaţa noastră.

60% din patologia somnologiei este ocupată de apneea în somn.

Un purtător de fanion

Laboratorul de somnologie din institut este foarte bine dotat și rămâne purtător de fanion în domeniul pneumologiei pe ţară, subliniază prof. dr. Florin Mihălţan: „Avem patru poligrafe, două polisomnografe, aparate de CPAP și BiPAP și un ventilator. Avem achiziţii realizate din timpul pandemiei. Am patru asistenţi pe care i-am format și a căror muncă suplimentară o plătesc din buzunarul meu. Ca strategie, am format echipa care va prelua ștafeta. Deși figurează pe frontispiciul serviciilor acordate în institut ca posibilitate de investigaţie, managerii, mulţi la număr, ai institutului au considerat ani la rând că este un moft și că nu este necesar să existe un astfel de compartiment distinct în această instituţie. În criza de spaţii, în această perioadă de pandemie am funcţionat cu motoarele la ralanti. În opinia mea, dacă ar fi ceva de corectat, ar trebui să existe oficial cel puţin trei saloane echipate permanent cu această aparatură, cu personal dedicat doar acestei activităţi, cu cel puţin un tehnician care să completeze echipa și medici care să profeseze doar în acest domeniu. Un alt aspect este cel care ţine de mentenanţa acestor aparate. Și aici sunt multe lucruri de făcut”.

Majoritatea celor formaţi în domeniu nu fac altceva decât să se strecoare printre obligaţiile profesionale zilnice și depun o muncă de Sisif, de voluntar, gratuită pe zona de somnologie. (Prof. dr. Florin Mihălțan)

apneea1

România, în circuitul mondial de informaţii din somnologie

Chiar dacă domeniul somnologiei a întâmpinat mereu dificultăţi în ţara noastră, acesta a cunoscut o evoluţie permanentă de la înfiinţarea primului laborator, în anul 1966.

Prof. dr. Florin Mihălțan: „Lucrurile au șchiopătat permanent în România. În 1996 am deschis primul laborator de somnologie în Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, după stagiile repetitive de pregătire făcute în Franţa și Germania. Pe atunci, patologia era cvasinecunoscută. Specialiștii ORL operau toate formele de sindroame de apnee în somn. Multe alte specialităţi nu știau nimic despre această parte din somnologie care se cheamă sindrom de apnee în somn. Pacienţii aveau simptome și nu știau unde să se adreseze. Am început o muncă de voluntariat de popu­larizare a bolii pentru medici, pentru populaţie, care a durat ani. Am scris foarte multe capitole de somnologie în tratate românești și primul manual de tulburări respiratorii în timpul somnului. La început, laboratorul nu prea avea pacienţi. Ulterior, odată ce boala a început să fie cunoscută, s-a extins activitatea laboratorului.

        Am realizat că erau multe probleme legate de decontarea activităţii de poligrafie și polisomnografie, de titrare și mai ales de compensare a terapiei, din cauza motivelor financiare pe case le invocau bolnavii. Am început demersurile la Casa de Asigurări, la Ministerul Sănătăţii – un dialog al surzilor cu președinţi, cu miniștrii care se roteau uneori și de trei ori într-un an. Cu greu am obţinut decontarea poligrafiei pentru spitalele unde aceasta se făcea. Crescând numărul de pacienţi, am observat că ne lipsesc specialiștii, și atunci am început atestatul de somnologie, pe care ulterior l-am prelungit cu atestatul de ventilaţie. La ora actuală, există cel puţin 190 de astfel de specialiști și 40 pe zona de ventilaţie.

Discrepanţe la nivel formativ

        În momentul de faţă, foarte multe specialităţi au realizat că,  fără somnologie, este o aventură să încerci să tratezi un bolnav pentru afecţiunea care le revine firesc datorită profilului. Ultimii care s-au alăturat au fost chirurgii de chirurgie bariatrică. Am organizat secţiunea de somnologie din Societatea Română de Pneumologie, facem o dată la doi ani conferinţe de secţiune, cu până la 600 de participanţi, cu prezenţe internaţionale de marcă, ne integrăm în studii internaţionale (ultimul care îmi vine în minte este studiul SOMNEF,  în lumea francofonă). Am încurajat crearea aripii de somnologie pediatrică, care are la ora actuală un lider formator în persoana doamnei doctor Mihaela Oros.

      Pentru patologia adultului, sunt acum colegi profesori care se ocupă în fiecare centru universitar. Sigur că am realizat și o echipă în institut, cu dr. Oana Deleanu, dr. Valentin Coșei, dr. Corina Borcea etc. Dacă vorbim despre standarde, cred că avem laboratoare cu aparatură performantă la nivel internaţional (din păcate, luată în comodat, foarte puţine aparate fiind cumpărate). Suntem în circuitele internaţionale de informaţii. Din păcate, discrepanţele rămân la capitolul formativ, în ce privește recunoașterea meritelor acestor pionieri, extinderea unei reţele de screening pe toată suprafaţa ţării, compensarea aparaturii și a plăţii muncii acestor specialiști.” 

Ziua Mondială a Somnului a fost marcată pentru prima oară în anul 2008. Ea este celebrată în vinerea dinaintea echinocţiului de primăvară.

ziua somnului

Etichete: somnologie CPAP atestat specialist apnee în somn

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.