Newsflash
Dosar

Protocoale standardizate

Protocoale standardizate

Mădălina Coman este tehnician de cercetare la Departamentul de sănătate publică al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca


Ioan Andrei Vereșiu este conferențiar la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și conduce Secția clinică diabet zaharat – nutriție și boli metabolice din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca. Este președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și al Societății de Neuropatie Diabetică și vicepreședinte al Asociației de Podiatrie



     Neuropatia diabetică este una din cele mai frecvente complicații ale diabetului zaharat și poate apărea în diverse forme, în funcție de nervii afectați.
     Complicația este dificil de diagnosticat deoarece prezintă o multitudine de forme și asocieri posibile. Debutul poate să fie acut sau cronic, iar cursul bolii este de obicei monofazic sau cu fluctuații în timp. Neuropatia diabetică nu este o cauză directă de deces, însă este o cauză majoră a diverselor forme de morbiditate asociate cu diabetul, afectând între 50 și 70% din bolnavii diagnosticați cu diabet. Una din cele mai frecvente forme ale neuropatiei diabetice este neuropatia diabetică periferică, care poate apărea atât la pacienții diagnosticați cu diabet de tipul I, cât și la pacienții diagnosticați cu diabet de tipul II. Neuropatia diabetică periferică poate să fie de mai multe tipuri: senzitivă, motorie, senzitivo-motorie, vegetativă, însă cea mai frecventă formă a neuropatiei periferice este polineuropatia diabetică, care presupune prezența mai multor tipuri de neuropatie.
     Tratamentul neuropatiei diabetice presupune, în primul rând, tratamentul bolii de bază – adică al diabetului. Pe lângă tratamentul medicamentos, este nevoie și de o igienă corespunzătoare în zona extremităților și de fizioterapie. Numeroase studii au arătat rolul benefic al fizioterapiei, al masajului medical și al kinetoterapiei asupra simptomatologiei neuropatiei diabetice. Pentru aceasta, însă, pacienții au nevoie de cunoștințe de bază despre managementul diabetului și despre comportamente de autoîngrijire.
     Neuropatia diabetică, în toate formele ei, nu trebuie văzută ca o boală care presupune o singură formă de tratament, ci mai degrabă ca o complicație care necesită o îngrijire integrată. Astfel, este necesar ca pacienții să fie educați asupra complicațiilor asociate cu neuropatia diabetică și informați despre cum pot ameliora simptomele și încetini progresia bolii. Mai mult decât atât, pacienții necesită informații menite să îi ajute să înțeleagă importanța autoîngrijirii regulate a diabetului pentru a preveni și a încetini apariția simptomelor neuropatiei diabetice.
    Studiile efectuate până acum arată că centrele medicale care au adoptat un protocol medical de recuperare standardizat pentru neuropatie diabetică au rezultate mult mai bune în recuperarea pacienților și în ameliorarea simptomatologiei decât cele care oferă servicii medicale fragmentate. Considerăm că un asemenea protocol ar fi benefic și în cazul României – un protocol standardizat la nivelul întregii țări, adaptat periodic în funcție de bilanțul clinic și funcțional al pacienților diagnosticați cu neuropatie diabetică.
    Mai mult decât atât, pentru tratarea neuropatiei diabetice, există o nevoie stringentă de servicii de specialitate multidisciplinare. Așadar, pe viitor, centrele de recuperare pentru persoanele diagnosticate cu neuropatie diabetică ar trebui să pună mai mult accent nu doar pe tratamentul neuropatiei diabetice, ci și pe urmărirea permanentă a evoluției pacientului și prevenția bolii. De aceea, este indicat ca pacienții să fie tratați integrat, de o echipă interdisciplinară, care să conțină un diabetolog, un neurolog, un specialist de reabilitare medicală, un kinetoterapeut, un psiholog și, nu în ultimul rând, un medic de familie. Printr-o colaborare strânsă între toate aceste cadre medicale, pacienții diagnosticați cu neuropatie diabetică pot beneficia de servicii integrate și adaptate nevoilor proprii și, implicit, de o mai bună calitate a vieții. Colaborarea interdisciplinară ar avea ca scop final educarea pacientului asupra modului în care poate să își controleze mai bine boala și asupra modului în care folosește serviciile medicale existente. Nu în ultimul rând, colaborarea ar duce la prevenirea și depistarea precoce a neuropatiei diabetice, fapt extrem de important pentru calitatea vieții pacienților cu neuropatie diabetică.
    Cu pași mici, cu colaborări între diverse discipline, dar mai ales cu răbdare și oferind educație pacienților, putem face o schimbare atât de necesară în viața pacienților cu diabet și neuropatie diabetică.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe