Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Reţetă pentru performanţă la Tokyo 2020

Viața Medicală
L. Budin vineri, 30 iulie 2021

Înainte de plecarea la Tokyo, am stat de vorbă atât cu doi sportivi de elită din lotul olimpic român, cât și cu trei membri ai echipei medicale, care au grijă de sănătatea acestora. Am aflat informaţii inedite despre antrenamente, stil de viaţă, accidentări și despre efortul constant pentru performanţă.

ROBERT GLINŢĂ, ÎNOT: DINCOLO DE LIMITE

glinta1Înotătorul Robert Glinţă ne-a răspuns la întrebări cu amabilitatea și promptitudinea care-l caracterizează. Ne-a mărturisit că, în cariera sportivă, cea mai severă problemă medicală cu care s-a confruntat a fost un sindrom de supra-antrenament: „Am intrat într-o suprasolicitare acută la începutul anului 2017, iar în urma unor analize biochimice de sânge, interpretate de medici de specialitate de la INMS (Institutul Naţional de Medicină Sportivă, n.r.), mi s-a spus că trebuie să fac repaus complet pentru cel puţin trei luni de zile, pentru a-i da timp organismului să își reintre în parametrii optimi de funcţionare”.

Disciplină în alimentaţie

A fost un moment greu de depășit. Robert își aduce aminte că tot organismul lui era dat peste cap din cauza dereglărilor hormonale: „Oricât de mult mă chinuiam eu să mai depun orice tip de efort fizic, mai tare mă afundam în acea prăpastie. După patru luni, timp în care am acceptat o bursă în SUA, am reînceput antrenamentele, în niște condiţii foarte bune de pregătire, fiind mai mult împins de la spate de acea echipă și de dorinţa de a-mi demonstra adevăratele capacităţi. Astfel, m-am pus destul de repede pe picioare”.
glinta2Înotătorul campion subliniază că preocuparea pentru un stil de viaţă sănătos este o constantă în carierea lui sportivă: „Am grijă în permanenţă de felul în care mă alimentez și de aportul caloric esenţial pentru a avea resursele necesare, atât în perioada intensă de pregătire, cât și în cea precompetiţională și competiţională”.
Alimentaţia unui sportiv se poate schimba ușor în timpul competiţiilor, faţă de perioada de pregătire: „Eu încerc, pe cât posibil, să fiu disciplinat, căutând aportul energetic necesar pentru performanţa dorită”.

Prudenţă și cumpătare

La capitolul accidentări, campionul spune că cea mai bună cale pentru a le evita sunt prevenţia și cumpătarea. Un sportiv se va abţine de la acţiuni teribiliste, care pot pune în pericol buna desfășurare a pregătirii sale. Înaintea antrenamentelor, va face exerciţii temeinice de încălzire, pentru a preveni apariţia durerilor articulare sau musculare, iar activităţile de zi cu zi le va desfășura cu prudenţă.
„Sigur că nu putem fi în control deplin asupra lucrurilor care se petrec cu noi, așa că tot ceea ce putem face este să fim cât se poate de atenţi la tot ceea ce depinde de propria noastră voinţă și conștiinţă”, subliniază Robert. Prezenţa medicului sau a asistentului medical la orice competiţie, și mai ales la Jocurile Olimpice, este extrem de importantă, spune campionul. Un specialist poate avea rol și de fizioterapeut și poate oferi asistenţă la nevoie.

O experienţă specială

În context pandemic, prezenţa specialiștilor din domeniul medical la J.O. Tokyo 2020 are un impact și mai mare, crede Robert Glinţă.

glinta3Specialiștii îi pot ajuta pe sportivi să se familiarizeze cu măsurile de protecţie, făcând astfel parte integrantă din echipă. „Cu siguranţă că vom avea de respectat niște măsuri stricte, dar implementate cu bun folos, în scopul unei bune desfășurări a competiţiei. Dar nu există nicio teamă, consider că am o capacitate destul de bună de adaptare la orice tip de mediu, mai deosebit sau neobișnuit, astfel încât nu mă voi lăsa deloc afectat, cel puţin la nivel psihic, de orice măsură riguroasă. Voi încerca, pe cât posibil, să mă bucur de această experienţă frumoasă și specială”, ne-a asigurat Glinţă.

GABRIELA MĂRGINEAN, BASCHET 3x3: MOMENT ISTORIC

marginean2Cunoscuta sportivă Gabriela Mărginean face parte din echipa feminină de baschet 3x3, care reprezintă România la Jocurile Olimpice Tokyo 2020. Această disciplină a fost inclusă, în premieră, în programul olimpic. „Se înscrie în trendul sporturilor noi, dinamice, cu priză la tineri, fiind considerat unul dintre cele mai spectaculoase jocuri urbane”, stă scris pe site-ul COSR.
„Calificarea echipei feminine la Jocuri reprezintă un reper istoric pentru baschetul românesc, care în toată existenţa sa a participat o singură dată la competiţia olimpică, la baschet 5x5”, se mai precizează.
Deși era prinsă într-un iureș de turnee și antrenamente, Gabriela a acceptat, din start și fără fasoane, să răspundă la întrebările pentru Viaţa Medicală, înainte de a pleca în Japonia.

Stil de viaţă sănătos

Am rugat-o pe jucătoarea de baschet să se refere la problemele medicale cu care s-a confruntat de-a lungul carierei sportive. Ne-a mărturisit că a avut probleme în principal la glezne, la coloana vertebrală și, mai recent, la tendoane. Face mereu exerciţii de prevenţie, masaje cu uleiuri esenţiale, stretching înainte și după competiţii, băi de gheaţă, cupping (terapie alternativă, cu ventuze din sticlă care se încălzesc și se aplică pe piele).
marginean1La capitolul nutriţie, Gabriela ne-a spus că nu crede în diete: „De-a lungul anilor, am învăţat să îmi creez un stil de viaţă cât mai sănătos, și asta urmez în fiecare zi”.

Fără teamă de infectare

Nu se teme nici de pericolul infectării cu coronavirus în Japonia: „Restricţiile, da, sunt foarte multe... Nu vom avea voie să mergem la niciun alt sport în afară de al nostru, vom face testări anti-COVID în fiecare zi. Este chiar și o aplicaţie, în care trebuie să scriem zilnic un fel de jurnal de sănătate. Nu vom fi liberi să mergem nicăieri, decât la antrenament și înapoi în Satul Olimpic, cu restricţiile sociale de rigoare”.
Prezenţa la Olimpiadă a specialiștilor români din echipa medicală îi dă siguranţa că va primi ajutorul de care are nevoie, ca să se refacă după efortul depus.
marginean3„Cel mai important pentru mine este fizioterapeutul, e persoana în care am încredere. Mă face să merg liniștită la antrenament, indiferent de durerile pe care le am”, explică Gabi Mărginean.

diana4

Medicul specialist de medicină sportivă Diana Torje, care poartă răspunderea implementării măsurilor de protecţie anti-COVID pe parcursul șederii la Tokyo, este și persoana desemnată să aibă grijă de sănătatea echipei feminine de baschet 3x3.
„Acest tip de disciplină presupune un joc de scurtă durată”, explică dr. Torje. „Repriza e de 10-15 minute, iar jocul e intens, pe jumătate de teren. Sportivele trebuie să se ferească de obicei de mișcările scurte, destul de bruște – iar genunchii, dacă nu sunt bine antrenaţi, cedează”.
Musculatura jucătoarelor trebuie să fie bine tonifiată, mai adaugă medicul. În timpul meciului, există risc de accidentare la nivelul feţei, iar la antrenament pot să apară entorse de gleznă, mai ales că ghetele de joc sunt înalte și ceva mai rigide.
Fetele au un preparator fizic care se ocupă de partea de încălzire și de refacere. În general, fiecare lot are sau colaborează cu un nutriţionist, care concepe meniurile și modul de administrare a suplimentelor susţinătoare de efort, mai arată dr. Torje.

Sport și solidaritate

justin3
Dr. Diana Torje are în grijă echipa feminină de baschet 3x3.

Gesturile de solidaritate înnobilează sportul. Asistentul medical Justin Răduţu, care face parte din echipa medicală Tokyo 2020, își amintește de o întâmplare care îl are drept protagonist pe cunoscutul atlet Marian Oprea. În 2009, acesta nu a putut participa la o competiţie importantă, în Valencia, din cauza durerilor atroce la un genunchi. Fizioterapeutul Federaţiei spaniole regale de atletism l-a invitat pe Oprea la Madrid, pentru un protocol de recuperare. Zis și făcut – drept pentru care, la Jocurile Olimpice de la Beijing, Marian a reușit să cucerească un onorabil loc 5. Însă povestea nu se termină aici: tot la recomandarea forului spaniol, Marian Oprea a fost operat de un celebru chirurg norvegian – „un Michelangelo” al bisturiului, după cum subliniază Justin Răduţu. După un an de refacere, sportivul român a mai adus în ţară patru medalii.

foto-FAbian-Popa
Fabian Popa (stânga) și Robert Glinţă – aur la Campionatele Europene Budapesta 2021.


Asistentul medical Fabian Popa face parte din echipa medicală care s-a deplasat la Tokyo. „Eu figurez în rândul personalului tehnic pentru nataţie al COSR (Comitetul Olimpic și Sportiv Român, n.r.). O să mă ocup în mod special de Robert Glinţă și de colegii lui, dar nu o să fac rabat. În cadrul cabinetului medical românesc la Tokyo, noi trebuie să asigurăm asistenţa tuturor sportivilor care ne solicită”, subliniază el.
Riscurile de accidentare, la antrenamente și în competiţie, sunt mai mari la sporturile de contact, arată Fabian Popa și adaugă: „Dar e clar că la orice sport există rupturi musculare, întinderi, contracturi. Până și la înot, un sport frumos, elegant... până și acolo se pot întâmpla tot felul de accidente la nivel muscular și articular”.
Asistentul medical are mari speranţe că Robert Glinţă va reveni acasă cu aurul olimpic. „Eu mai lucrez și cu Federaţia Română de Tenis de Masă, și cred că și fetele au o șansă mare, sunt pe val”, adaugă el.

Etichete: jocurile olimpice de la tokyo Robert Glință Gabriela Mărginean

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.