În această sesiune vor fi scoase la concurs 7.061 de locuri și posturi: 4.518 pentru domeniul medicină, câte 1.219 pentru medicină dentară și farmacie și 105 pentru ministerele cu reţea sanitară proprie – Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Justiţiei și Ministerul Afacerilor Interne. Conform metodologiei de concurs, candidaţii sunt încurajaţi să folosească serviciile de curierat sau poștă pentru a-și depune dosarele la Direcţiile de Sănătate Publică (DSP), până la data de 20 octombrie 2020 inclusiv. Examenul se va desfășura pe 15 noiembrie. În cazul în care vor exista nereguli, Direcţiile de Sănătate Publică vor contacta telefonic candidatul și este de preferat ca documentele din dosar să fie așezate în ordinea din metodologia de examen.

Condiţii speciale de concurs

        Dincolo de condiţiile speciale impuse de pandemia de COVID-19, candidaţii au sesizat că anul acesta taxa de înscriere a fost mărită cu 100 de lei faţă de anul anterior. Două organizaţii nonguver­n­a­­mentale, Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină (FASMR) și Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenţi (SMMR), au participat, săptămâna trecută, la o întâlnire cu directorul Centrului de Resurse Umane în Sănătate Publică (CRUSP) pentru a lămuri această situaţie. Potrivit reprezentanţilor celor două organizaţii, majorarea a fost justificată prin existenţa unor costuri mai mari pentru asigurarea necesarului impus de contextul epidemiologic,  pentru ca examenul să se poată desfășura în condiţii de siguranţă, 85% din taxă fiind redirecţionată către universităţile care organizează examenul. Totodată, reprezentanţii CRUSP au insistat ca depunerea dosarului de înscriere să se facă prin intermediul poștei sau al serviciilor de curierat. Persoanele care se află în izolare și nu își pot ridica adeverinţele necesare înscrierii sau certificatul medical vor trimite dosarul către DSP cu toate celelalte documente în perioada menţionată pentru înscrieri, urmând ca până la 26 octombrie să trimită și restul documentelor.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii, purtarea măștii de protecţie este obligatorie atât pentru candidaţi, cât și pentru personalul implicat în organizare. De asemenea, vor exista circuite distincte pentru intrarea și ieșirea din sălile de concurs, temperatura candidaţilor va fi măsurată la intrarea în sală, vor exista dezinfectanţi pentru mâini și suprafeţe, iar pentru a asigura distanţa fizică a fost alocat un număr mai mare de săli de concurs. Pentru candidaţii care au febră în ziua examenului va exista un loc special destinat acestora.

Testarea anduranţei

        Examenul de rezidenţiat pare a se testa mai mult răbdarea și anduranţa candidaţilor și mai puţin logica și intuiţia clinică, potrivit celor care au trecut deja prin acest examen, iar proaspeţii absolvenţi încearcă diferite strategii de învăţare care să le asigure rezultatul dorit. Anul acesta, pandemia de COVID-19 a amplificat stresul resimţit de candidaţi.

        Unul dintre candidaţii de anul acesta, Teodor Cristian Blidaru, proaspăt absolvent al Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, fost delegat de tineret al României la ONU și președinte al FASMR, consideră că examenul este unul dificil din cauza contextului și a mizei uriașe: „Mi se pare un examen destul de dificil, nu pentru că este foarte multă materie, ci pentru că dificultatea întrebărilor este mare și pentru că simt că îmi testează mai mult anduranţa și capacitatea de a memora sau de a putea reţine anumite aspecte pe care nu am pus accentul în timpul facultăţii, testează mai puţin inteligenţa și logica”. În plus, spune el, se acumulează o încărcătură psihică destul de mare în jurul acestui examen, pentru că „o zi îţi va decide cariera medicală”. Nu pare a fi însă un examen imposibil, iar un program strict poate fi soluţia salvatoare: „Eu am reușit într-un final să-mi dezvolt un program zilnic de învăţat și să mă ţin de el și cred că asta a fost cel mai important”.

        Un alt element ajutător este reprezentat de implicarea în diferite grupuri de învăţat sau de sprijin. Teodor consideră că „discuţiile frecvente cu colegii de grupă sau din alte serii despre ce nu înţelegem din carte ori faptul că ne trimitem între noi resurse este un alt lucru care ajută: trecem împreună prin experienţa aceasta”.

Simularea examenului, foarte importantă

        Pregătirea pentru momentul în care se va desfășura examenul și simularea condiţiilor de la acel moment este extrem de importantă, concursul desfășurându-se sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări pentru fiecare domeniu, pe o durată de patru ore. „În ultima perioadă am făcut grile și îmi propun până la examen să fac grile în fiecare zi și din când în când să simulez un examen, fie la simulări de examen susţinute de diverse platforme sau efectiv simulând eu acasă, inclusiv completarea baremului”, mărturisește Teodor. Platformele online pot fi extrem de utile pentru un student care se pregătește pentru acest examen și acestea pot fi utilizate în funcţie de nivelul cunoașterii. La prima trecere prin materie, pe Teodor l-au ajutat foarte mult platformele care ofereau filmuleţe, videouri pentru a înţelege materia. Acestea l-au ajutat să fixeze noţiuni de bază pentru fiecare capitol. Ulterior a început să folosească platformele de grile, precum grile-rezidenţiat.ro, care, în opinia lui, ajută foarte mult la etapa a doua, după ce detaliile de bază au fost fixate. O altă resursă foarte importantă au fost platformele care oferă simulări ale examenului precum Questmed. De ajutor au fost și materialele sau schemele făcute de colegii din generaţiile anterioare.

        Timpul liber este foarte important în timpul pregătirii pentru acest examen, obţinerea unui echilibru fiind esenţială pentru a obţine rezultatul dorit. „Mi-am dat seama că de multe ori se ajunge la o suprasaturaţie și în acele momente e mai bine să îţi iei un moment de pauză, să faci ceva ce îţi place, decât să tragi de tine și să nu asimilezi informaţia”, explică Teodor. Ca încurajare pentru toţi colegii care vor susţine examenul de rezidenţiat, acesta le reamintește faptul că toate generaţiile de medici au trecut prin acest moment: „Este o etapă prin care trebuie să trecem și noi și să o tratăm ca atare, să încercăm să fim cea mai bună variantă a noastră fără a ne compara cu alţii, pentru că stilul fiecărei persoane diferă. Sunt convins că dacă vom face asta vom obţine ceea ce ne dorim”, a conchis Teodor Blidaru.