Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Rezistenţa la antibiotice – o privire asupra României

Viața Medicală
Dr. Sandra Adalgiza ALEXIU vineri, 26 noiembrie 2021

România se clasează de câţiva ani pe primele locuri în Europa în ceea ce privește rezistenţa germenilor la antimicrobiene, după cum arată datele publicate de OMS și ECDC.

Centrul European pentru Controlul Bolilor transmisibile (ECDC) pune la dispoziţia celor interesaţi un atlas online care actualizează permanent informaţiile privind rezistenţa germenilor la antimicrobiene, situaţia principalelor boli infecţioase raportate, cazurile raportate, începând din anul 2000. Sunt disponibile și rapoarte complexe la care se pot utiliza filtre de date.

Tratamentul infecţiei urinare

Să luăm un exemplu extrem de întâlnit, infecţia urinară. În România, germenele cel mai des incriminat în etiologia infecţiilor urinare joase este E. coli. Cum accesul la explorarea etiologică este mult sub ceea ce ar trebui să fie, iar accesul la analizele simple de identificare a germenului și la antibiogramă este limitat*, de prea multe ori tratamentul se efectuează empiric, pornind de la ideea că E. coli este cel mai frecvent germene incriminat, iar antibioticele de primă intenţie în tratamentul infecţiei urinare cu E. coli sunt fluorochinolonele, la mare distanţă de alte grupe de antibiotice. Dacă studiem atlasul amintit, putem observa cu ușurinţă faptul că rezistenţa E. coli la fluorochinolone este de circa 29,1%, în trend crescător faţă de anii precedenţi. Asta înseamnă că aproape o treime dintre pacienţii cu infecţii urinare joase trataţi cu fluorochinolone se vindecă spontan! În plus, nu trebuie să uităm faptul că utilizarea în exces și fără o documentare a infecţiei (urocultură, antibiogramă) a unor antibiotice, printre care și fluorochinolonele, crește foarte mult riscul infecţiei cu Clostridium difficile.

De ce este limitat accesul la analize etiologice și la antibiogramă? Fonduri insuficiente pentru analize decontate de casele de asigurări, care fac aproape imposibilă adresabilitatea la nevoie, în medicina primară și în ambulatoriu; utilizarea unor pelete redundante în antibiograme, ca de exemplu antibiotice restricţionate în sarcină pentru antibiograme efectuate la gravide, ce restrâng posibilităţile medicilor curanţi (Fig. 1).

rezistenta e coli la fluorochinolone 2020
Rezistența E. coli la fluorchinolone în 2020

O situaţie asemănătoare găsim și în cazul cefalosporinelor de generaţia 3, pe locul al doilea în prescripţiile din România, cu o rezistenţă de 20,2%. Altfel spus, aproape o cincime dintre pacienţii cu infecţii urinare joase trataţi cu cefalosporine orale se vindecă spontan! Puţin mai bine stăm la aminoglicozide (12%) (Fig. 2).

rezistenta e coli la cefalosporine 3 in 2020
Fig. 2 Rezistența E. coli la cefalosporine de generația 3 în 2020
rezistenta e coli la aminopeniciline 2020
Fig. 3 Rezistența E. coli la aminopeniciline în 2020

Este dramatică însă imaginea rezistenţei E. coli la aminopeniciline, 62,7% în cazul României, ce reflectă întocmai situaţia dramatică la care s-a ajuns în domeniul rezistenţei antimicrobiene (Fig. 3).

Neglijăm unele antibiotice

Cu toate acestea, continuăm să utilizăm aceste trei grupe de antibiotice în tratamentul infecţiilor urinare joase și neglijăm în mod constant antibiotice numite „urinare”, deși acestea din urmă au numeroase avantaje:

  • eficienţa fosfomicinei şi a nitrofurantoinului depăşeşte, pentru fiecare, nivelul de 95%, un procent remarcabil, comparând cu datele de mai sus;
  • fosfomicina trometamol și nitrofurantoinul au eficienţă foarte bună in vitro, au difuzie minimă în afara tractului urinar și sunt permise în sarcină (grup B);
  • fosfomicina trometamol se utilizează în monodoză (dependent de concentraţie), 3 g;
  • au risc redus de dismicrobisme, ca urmare a difuziei minime în afara tractului urinar, spre deosebire de antibioticele sistemice (fluorochinolone, cefalosporine, peniciline-IBL, Cotrimoxazol), care au difuziune urinară şi sistemică și, deci, risc crescut de dismicrobisme;
  • în ceea ce privește riscul de a produce ICD (infecţia cu Clostridium difficile): cefalosporinele de generaţii 2-4, fluorochinolonele, carbapenemele, Clindamicina au un risc major; alte beta-lactamine (peniciline, asocieri BL-IBL, cefalosporine de generaţia 1), macrolidele, Rifampicina, Cotrimoxazolul, Linezolidul au un risc mediu, iar orice alt antibiotic de administrare sistemică – tetracicline, glicopeptide, aminoglicozide – au risc minor.

Putem concluziona, după datele de mai sus, că utilizarea excesivă a erodat eficienţa fluorochinolonelor şi a beta-lactaminelor împotriva Escherichia coli, iar în prezent, tratamentul cistitelor acute și al bacteriuriilor asimptomatice ar trebui să recurgă la fosfomicină trometamol sau nitrofurantoin, în timp ce tratamentul cistitelor recidivante, al prostatitelor acute şi al pielonefritelor acute ar trebui orientat cât mai adesea de rezultatele testelor etiologice (uroculturi, secreţii uretrale, hemoculturi).

Cursuri pentru utilizarea judicioasă a antibioticelor

România a înfiinţat în noiembrie 2018, prin Hotărâre de Guvern, Comitetul Naţional pentru Limitarea Rezistenţei la Antimi­crobiene (CNLRA), care să elaboreze și să monitorizeze activitatea de aplicare a Strategiei Naţionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor, limitarea creşterii rezistenţei microbiene la antibiotice a populaţiei şi animalelor şi prevenirea răspândirii microorganismelor rezistente, la nivel naţional.

Pentru a învăţa mai multe despre această problemă, medi­cii de familie au la dispoziţie un instrument important, pe For­maremedicala.ro, aici, câteva cursuri online despre utilizarea judicioasă a an­tibioticelor. Autori: prof. dr. Gabriel Popescu, dr. Sandra Adalgiza Alexiu. Cursuri: „Impactul aderenţei asupra tratamentului antibi­otic”, „Sindroame infecţioase în practica medicală”, „Antibiotice și principii de utilizare a acestora”, „Infecţii bacteriene și rolul anti­bioticelor în practica medicală”.

Nota editorului:
Acest material face parte din campania de conștientizare a rezistenţei
la antimicrobiene desfășurată de Reţeaua de Solidaritate și partenerii săi
(Viaţa Medicală este unul dintre parteneri) în săptămâna 18-24 noiembrie
2021.
Pentru mai multe informaţii despre campanie, accesaţi:
www.reteauadesolidaritate.com
#Constientizare #Actiune #Stop #RezistentalaAntiMicrobiene #RAM
#WAAW #AntimicrobialResistance #AMR #HandleWithCare #solidaritate
#ReteauaDeSolidaritate #solidarity

Etichete: consum antibiotice romania infectii urinare antibiotice in infectii urinare e. coli

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.