Jocurile Olimpice Tokyo 2020 înseamnă lunile de pregătire, obiectivele, speranţele, dar și necunoscutele unei ediţii cu totul deosebite. Echipa medicală care însoţește lotul României în Ţara Soarelui Răsare are emoţii, poate chiar mai mari decât sportivii, fiindcă trebuie să asigure nu doar starea de sănătate a tuturor, ci și respectarea cu stricteţe a regulilor anti-COVID.

Dr. diana torje, ofițer COVID: „Fără cazuri pozitive!”

Medic specialist de medicină sportivă, dr. Diana Torje răspunde de tot ceea ce înseamnă implementarea și respectarea măsurilor de protecţie anti-COVID în cadrul lotului olimpic din ţara noastră. Este nerăbdătoare să participe la prima competiţie de această anvergură.

Ofiţer de legătură COVID-19 – iată o titulatură nouă pentru un specialist care însoţește echipa olimpică a României. Presupune o misiune crucială pentru competiţie care se ţine în plină pandemie: aceea de a-i instrui pe sportivi să-și însușească și să aplice regulile sanitare impuse de organizatorii japonezi.

Regulament de bază

Setul de reguli-barieră sunt multe și drastice și sunt cuprinse în Playbook – cartea de căpătâi a oricărui participant la Jocurile Olimpice Tokyo 2020. Regulamentul cu pricina e actualizat periodic, până în zilele de dinaintea plecării în Japonia, și de fiecare dată sportivilor li se face instructajul de rigoare.

Regulile din Playbook nu sunt doar în teorie. Ele sunt puse în practică încă din perioada premergătoare Jocurilor, trebuie respectate în timpul călătoriei și, mai ales, pe durata șederii în Ţara Soarelui Răsare.

„Practic, călătoria în Japonia începe cu 14 zile înainte de zbor. Toată lumea stă în carantină la Izvorani – în Complexul Olimpic Sidney 2000, la Baza Nouă de la Snagov și la Mogoșoaia”, explică dr. Torje. „Sportivii își fac programul obișnuit de antrenament, dar își limitează contactele”, punctează medicul.

Teste peste teste

Pentru cele două săptămâni de carantină, Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a adoptat un calendar de testări. „Testele obligatorii RT-PCR, cerute de japonezi, se efectuează cu 96 de ore și cu 72 de ore înainte de zbor. În fiecare ţară participantă există laboratoare agreate de guvernul japonez”, explică dr. Torje.

La sosirea în Japonia, toată delegaţia face teste salivare rapide. Cei care au primit un rezultat negativ continuă drumul spre Satul Olimpic – ceilalţi, cu teste pozitive sau neconcludente, fac și proba RT-PCR.

Fiecare sportiv e obligat să-și descarce, în telefon, două aplicații: una de monitorizare a sănătății, cealalta de confirmare a contactelor apropiate, COCOA”, spune dr. Torje

Restricţiile nu se opresc aici: pe toată durata șederii, sportivii fac teste salivare în fiecare zi. Masca se poartă în toate spaţiile publice, mai puţin la antrenamente sau în timpul competiţiei. Iar obligaţia fiecărui membru al delegaţiei este să părăsească Satul Olimpic în maximum 48 de ore de la ultima competiţie la care a participat.

În ciuda răspunderii care îi apasă pe umeri, Diana Torje așteaptă cu nerăbdare și curiozitate prima ei Olimpiadă: „Îmi doresc să nu avem cazuri pozitive... și să ne întoarcem cu medalii”.

Dr. Dan Tănase, medic șef al COSR: „Sănătate 24 din 24”

Dr. Dan Tănase este din 2006 în echipa medicală a COSR și are la activ peste 25 de Jocuri Olimpice – de iarnă, de vară, de tineret. A jucat baschet în facultate, face tenis de performanţă și schi.

Lucrează de 30 de ani la Spitalul de Urgenţă Floreasca, din Capitală, e medic primar în ortopedie traumatologie, cu competenţe de medicină sportivă și e medic șef al Comitetului Olimpic și Sportiv Român.

Care e, mai precis, misiunea unui medic șef la Tokyo? „Să asigure starea de sănătate tot timpul, șapte zile din șapte, 24 de ore din 24, pe toată perioada. Să verifice starea fizică, psihică și mentală a întregii delegaţii și să fie prezent pentru orice solicitare, oricând”, explică dr. Dan Tănase.

Lucrul cu sportivii este plăcut și ușor – dacă nu apar accidentările. Și atunci, o altă latură importantă a muncii noastre e cea de recuperare, cât se poate de rapidă”, punctează dr. Tănase.

Olimpiadă atipică

Latura pandemică e provocarea cea mai mare a actualei ediţii a Olimpiadei, crede dr. Tănase:

„Or să fie restricţii de toate felurile – de comportament, de deplasare... legate de orice fel de interacţiune. Una dintre părţile plăcute ale Jocurilor e dată tocmai de interacţiunile dintre membrii delegaţiilor, întâlnirile în afara programului – acestea vor fi absolut excluse. Deci, o să fie o Olimpiadă total atipică, prima care se organizează în condiţii dificile și delicate”. Așteptările rămân însă aceleași: medalii și... cât mai multe surprize plăcute.

Intervenţii salvatoare

În competiţiile internaţionale, dr. Tănase se poate lăuda cu mai multe intervenţii salvatoare. „Cu ocazia ultimei ediţii a Jocurilor Olimpice, am avut o luxaţie de umăr la o tânără baschetbalistă, pe care am readus-o pe teren și a jucat mai departe. A fost un succes profesional, pe loc. În rest, nu am avut accidentări foarte grave, din fericire”, spune medicul.

Acesta adaugă: „Sper să păstrăm acest trend pozitiv. Ne-am ferit și de controalele antidoping, în sensul că am ieșit întotdeauna negativi, cu o singură excepţie: la Rio, când un halterofil a fost depistat pozitiv. În rest, toate controalele au fost negative, ceea ce e o notă foarte bună pentru noi, la nivel de naţiune și de Comitet Olimpic”.

As. med. Fabian Popa: „Gata de intervenţie”

Este unul dintre cei doi asistenţi medicali ai COSR, se laudă cu o experienţă de peste 25 de ani în medicina sportivă și are numeroase competiţii internaţionale la activ. Mărturisește că, de fiecare dată, se molipsește de emoţiile sportivilor pe care îi are în grijă.

Jocurile de la Tokyo nu reprezintă prima sa experienţă olimpică, dar va fi pentru prima oară când va activa în cadrul unor restricţii sanitare severe. „Europa intră tot mai mult în zona verde, lumea se relaxează... Va fi foarte greu să creăm niște reflexe medicale pentru Japonia”, spune Fabian Popa.

„În perioada de bulă epide­miologică, cu 14 zile înainte de plecarea la Olimpiadă, noi trebuie să implementăm măsurile care or să fie acolo sau, de fapt, să le reamintim pe cele avute atâta timp în ţară. Este greu să îi pui din nou mască unui sportiv, să îi explici, așa cum a arătat și guvernul japonez, că nu te obligă nimeni să vii la Olimpiada asta, chiar dacă ești calificat.

Se vorbește despre al patrulea val, despre o a treia vaccinare, încă nu am scăpat de povestea asta. Chiar dacă măsurile sanitare par exagerate, când le vezi în contextul actual, înţelegi de ce trebuie să se menţină o ordine medicală”.

Gata de intervenţie

Fabian Popa, alături de colegul său, Justin Răduţu, și de cei doi doctori care însoţesc echipa olimpică românească, se va ocupa de toate solicitările care vin din partea sportivilor. Fiindcă sunt loturi care nu vor face deplasarea la Tokyo împreună cu cadrele lor medicale, cu kinetoterapeuţi sau cu maseuri. „Noi vom suplini absenţa acestora”, spune el.

Riscurile de accidentare sunt mari la sporturile de contact – lupte, judo, box – și pot exista probleme inclusiv la antrenament, explică Fabian Popa. Însă echipa medicală a COSR va fi acolo, gata să intervină, în funcţie de solicitări.

Chiar dacă stăm în umbra unei mari performanțe, noi încercăm să ne facem datoria. Poate facem diferența între acele zecimi de secundă care contribuie la victorie”, spune Fabian Popa.

O medalie nu se câștigă singură, crede Fabian Popa. Sigur, contează în primul rând talentul sportivului, voinţa și efortul său, munca antrenorului, dar în spatele fiecărei performanţe stă întotdeauna o echipă. Alcătuită din maseur, preparator fizic, psiholog.

„E un complex de elemente care converg spre acea performanţă”, subliniază asistentul medical. Iar bătăile de inimă... da, ele sunt ale tuturor. Eu și colegul meu am fost în competiţii majore – olimpiade, campionate europene și mondiale – dar de fiecare dată avem emoţii. Atât timp cât ești aproape de sportiv, preiei din emoţiile lui”.

As. med. Justin Răduţu:„Greu la instrucţie, ușor la război”

A început să lucreze ca asistent medical de medicină sportivă în 1993, iar prima sa Olimpiadă a fost în 2004, la Atena. De atunci, le-a stat alături sportivilor într-o mulţime de competiţii internaţionale. Are încredere că românii vor reveni de la Tokyo cu medaliile mult visate.

Justin Răduţu e mândru de echipa medicală din care face parte, „bine făcută și foarte sudată”, așa cum o caracterizează el. O echipă care stă cu ochii pe sportivi la competiţii, dar mai ales la antrenamente. Fiindcă acestea sunt cheia reușitei.

„E și o vorbă: greu la instrucţie, ușor la război”, spune el. „Antrenamentele sunt foarte dure și, ca să poţi să râzi după competiţie, trebuie să muncești foarte mult și foarte serios. Iar după aceea, sportivul trebuie recuperat și refăcut”.

Răul necesar

Condiţiile de participare la Tokyo nu sunt tocmai comode, dar sunt necesare, spune asistentul medical: „Unii s-au pregătit o viaţă întreagă ca să ajungă aici, și nu e normal să-și vadă munca primejduită din neglijenţa unuia sau nepăsarea altuia”.

„De asta încercăm să obișnuim pe toată lumea cu aceste măsuri de protecţie, câte-un pic, câte-un pic. Pentru ca, atunci când lucrurile vor intra pe ultima linie dreaptă și sportivii vor intra în bulă – așa cum e numit cantonamentul dinaintea plecării la Tokyo –, să nu fie nimeni surprins”.

Un sportiv participă, anual, la vreo 12-14 competiţii. Restul sunt antrenamente. Acolo e risc mai mare de accidentare – acolo trebuie și noi să fim foarte atenţi”, spune Răduțu. 

Justin Răduţu răspunde de starea de bine și de sănătatea tuturor celor din lotul olimpic, dar face parte și din stafful Laurei Ilie, campioană la tir. Are emoţii pentru ea și pentru toţi românii participanţi la Jocuri.

„Cel mai frumos lucru e să vezi că sportivii tăi sunt pe podium”, spune el. „Momentul nu se poate descrie în cuvinte. Mai ales când sportivul se uită în ochii tăi și apoi îţi întinde mâna și-ţi mulţumește... E ceva sublim”.