Newsflash
Dosar

Stereotip sau construct social

de Dr. Letiția Cristina Raiciu - oct. 1 2021
Stereotip sau construct social

Stereotipurile asociate medicilor stomatologi sunt deranjante pentru toţi colegii care nu se identifică deloc cu ele. Dar sunt aceste stereotipuri doar niște etichetări independente ale societăţii sau un construct social căruia medicii stomatologi îi cad pradă de-a lungul carierei?

Etichetarea medicilor stomatologi are la bază o serie de stereotipuri ancorate cultural și trans­generaţional. Ca teorie, etichetarea argumentează că identitatea (self) și comportamentul indivizilor pot fi determinate sau influenţate de termenii folosiţi pentru a le descrie sau clasifica. Etichetarea este asociată și cu conceptele de profeţie autodeterminată (self-fulfilling prophecy) și cu stereotiparea. Thibodeau și Mentasti au studiat vreme de un secol imaginea portret a medicului dentist în filme și au concluzionat că „dentiștii sunt în filme fie într-un rol comic, fie ca incompetenţi, sadici, imorali, tulburaţi sau corupţi”.

        Iată câteva exemple de portretizări cinematografice, indicatori utili ai caracteristicilor atribuite medicilor dentiști: Laughing Gas (1914), Greed (1924), The Dentist (1932), The Little Shop of Horrors (1960 și 1986), Rudolf the Red Nosed Reindeer (1964), The Dentist (1996), Schizopolis (1997), The Secret Lives of Dentists (2002), Snow Dogs (2002), Finding Nemo (2003), Good Luck Chuck (2007), Ghost Town (2008), The Spirit (2008), The Hangover (2009), Horrible Bosses (2011).

        Trei stereotipuri principale ale medicilor dentiști sunt valabile și pentru România: dentiștii sunt medici respinși sau nu sunt cu adevărat medici; sunt sadici și nu îi interesează de suferinţa și durerea pacienţilor; sunt lacomi, prefăcuţi și superficiali.

Puterea unui concept

        Percepţia că stomatologii nu sunt medici are multe implicaţii în rândul populaţiei și creează un anumit tablou de percepţie a lor. Din păcate, unii medici stomatologi reușesc să le confirme pacienţilor și colegilor medici fix stereotipul care îi deranjează – că nu sunt medici în adevăratul sens al cuvântului.

        Toată lumea este atât de convinsă de iminenţa durerii la stomatolog, încât munca medicului devine cu atât mai dificilă. Este o convingere formată dintr-un cumul de experienţe proprii sau ale altora. Acest fapt dovedește puterea transgeneraţională a unui concept.

        În România, declarativ cel puţin, pacienţii evită vizita la stomatolog din motive în principal financiare și secundar de teama durerii. Medicii știu însă că deseori adevărul este invers.

        Amânarea rezolvării micilor probleme dentare de teama durerii nu face decât să agraveze afecţiunile și complicaţiile, iar rezolvarea stomatologică va necesita costuri mai mari în general, greu de gestionat de unii oameni. Atunci, compararea medicilor și clinicilor devine strict ca „la piaţă”, după costul cel mai mic sau raportul cel mai bun preţ/ localizare/interacţiune. Astfel, medicii stomatologi sunt catalogaţi ca fiind lacomi, profitori, înșelători.

Sunt ceea ce cred că tu crezi că sunt

        Construcţionismul social este o teorie a cunoașterii în sociologie și a comunicării, ce examinează dezvoltarea înţelegerii interconectate asupra lumii înconjurătoare, care formează baza presupunerilor împărtășite asupra realităţii. Teoria are la bază faptul că înţelegerile sunt formate dependent de ceilalţi. Constructele sociale pot fi diferite în funcţie de societate și de evenimentele existente în anumite perioade de timp.

        Un exemplu de construct social este conceptul de self (self-
identity).
Charles Cooley spunea, bazat pe teoria sa, looking-glass (în oglindă), că: „Eu nu sunt cine crezi că sunt, nu sunt nici cine cred eu că sunt, eu sunt ceea ce cred că tu crezi că sunt”. Această idee demonstrează tocmai modul în care în societate, conceptele și ideile nu există fără existenţa oamenilor sau a limbajului necesar pentru a valida acele concepte.

        Constructele sociale puternice se bazează pe o perspectivă și cunoaștere umană ce nu doar că există, ci ea este în principal construită de societate. Medicii stomatologi își pot adânci singuri constructul social care îi duce la stereotipare.

Cum stopăm cercul vicios

        Dacă pacienţii și-au creat deja tabloul de normalitate a suferinţei la stomatolog (lipsa empatiei, a gestionării durerii, lipsa răbdării), se vor comporta ca atare, iar cercul vicios de asociere a durerii cu stomatologia îi rămâne etern întipărit.

        Pacienţii au o percepţie și așteptări aparte de la mediul privat stomatologic, că vor fi trataţi corect și „altfel” faţă de stat: programarea le va fi respectată, atitudinea va fi caldă, blândă, răbdătoare, durerea va fi absentă în timpul tratamentelor și comunicarea una relaxată. Pacientul dorește să se simtă „ţinut în puf” (pampered) la privat, ceea nu este greșit.

        Lipsa corespondenţei așteptărilor lăsate de clinicile de lux și realităţile resimţite de pacienţi îi face pe aceștia să perceapă medicii ca fiind lacomi, iar stomatologia o mașinărie de luat banii celor aflaţi în suferinţă. Mulţi medici stomatologi percep acest lucru, la rândul lor, și o consideră o normalitate a meseriei lor, atât timp cât există pacienţi în continuare.

Pacienţii aparţinând grupurilor defavorizate ajung adesea să evite și mai mult vizitele la stomatolog, cele în scop preventiv tinzând către zero. Astfel, în sfera stomatologică, inechităţile din sănătate se
accentuează și mai mult.

        Pentru oprirea cercului vicios de stereotipare, etichetări și inechităţi, este nevoie ca fiecare medic în parte să se implice activ în îmbunătăţirea imaginii acestei meserii, întru moralitate, integritate, educare a pacienţilor și dedicare efectivă în această meserie.

Afundarea în anumite constructe sociale

Medicii pot ajunge în timp să se comporte așa cum simt că îi percepe societatea, crezând că poate acestea sunt rolul și atitudinea corectă; că, poate, indiferent de cât au încercat de-a lungul anilor să fie diferiţi, societatea nu îi dorește așa. Iată cum se pot adânci medicii stomatologi în anumite constructe sociale:

  • Numărul mare de consultaţii zilnice și timpul scurt alocat per ședinţă întru o creștere a încasărilor fac în general ca interacţiunea cu pacientul să fie axată pe tratament. Absenţa anamnezei face ca medicul să fie perceput doar dinţar. Pentru unii medici, poate mai puţin conștiincioși, aceste atitudini ale pacienţilor îi fac să perceapă că poate nu are rost să fie altfel. Se complac în acest stereotip singuri.
  • Cât timp toţi pacienţii au convingerea că la stomatolog sigur va durea, este destul de probabil ca mulţi stomatologi să nu se mai străduiască să empatizeze, percepând durerea ca o normalitate și cumva ca o pedeapsă a amânării tratamentelor de către pacienţi. Alţi medici dezvoltă un sentiment fals de putere venit din frustrarea de a nu fi perceput ca medic adevărat.
  • Medicii percep frecvent că pacienţii sunt cel mai interesaţi de costul final al tratamentelor și nu de realele avantaje sau dezavantaje ale unui tratament. Din cauza acestei percepţii, foarte mulţi medici deschid discuţiile direct cu subiectul „costuri”. Faptul că se simt percepuţi „ca la piaţă” îi face să fie foarte tranșanţi, seci, lipsiţi de empatie.
  • Asocierea lipsei de profesionalism cu epatarea în faţa pacienţilor (mașini de lux, ceasuri, telefoane, tratamente estetice și cosmetice extreme la doamne, absolut orice obiect vestimentar branduit) nu face decât să întărească conceptul de superficialitate.

Articol realizat sub îndrumarea prof. dr. Radu Mihai Dumitrescu, medic primar ATI


Notă autor:

Bibliografie:
1. Daniel Goleman, Inteligenţa socială, editura Curtea Veche, 2007
2. Lance B.Young, Cynthia R. O Toole, Bianca Wolf, Communication Skills for Dental Health Care Providers, Quintessence, 2015
2. Thibodeau E, Mentasti L., Who stole Nemo?, Am Dent Assoc, 2007
3. Masuma Novac, Social Inequity in Health, Explanation from a life course and gender
Perspective, Umea 2010, Suedia
4.http://digitaleditions.walsworthprintgroup.com/publication/frame.php?i=620944&p=&pn=&ver=html5&view=articleBrowser&article_id=3484295
5.https://www.pinterest.com/pin/462041242994529610/
6. https://www.sciencedirect.com/topics/social-sciences/social-construction
7. https://www.oxfordbibliographies.com/view/document/obo-9780199756841/obo-9780199756841-0106.xml
8. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1111/1467-9566.ep11340129
9. https://courses.lumenlearning.com/sociology/chapter/the-social-construction-of-health/
10. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3222512/
11.https://www.adea.org/GoDental/Health_Professions_Advisors/History_of_Dentistry.aspx#:~:text=Dentistry%20is%20one%20of%20the,and%20tooth%20decay%20were%20available.
12. https://en.wikipedia.org/wiki/Social_constructionism#/media/File:Diagram_of_constructed_reality.svg

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe