Newsflash
Dosar

Totul la vedere

de Dr. Aurel F. MARIN - ian. 20 2017
Totul la vedere
    Diabetul este mai mult decât o boală cronică netransmisibilă cu incidența în creștere. După toate statisticile și calculele economice, este o problemă de sănătate publică. Conform datelor anunțate în 2016 de Organizația mondială a sănătății, 422 de milioane de adulți aveau diabet în 2014, de patru ori mai mulți decât în 1980. În același interval de timp, prevalența bolii aproape s-a dublat, de la 4,7 la 8,5%. Costurile directe ale diabetului – cu prevenția și tratamentul bolii și complicațiilor – depășesc într-un an 827 de miliarde de dolari în întreaga lume, adică aproape de două ori cât produsul intern brut al României. Estimările Federației internaționale a diabetului arată că aceste cheltuieli s-au triplat în doar zece ani, în perioada 2003–2013, prin efectul combinat al creșterii numărului de bolnavi și a fondurilor alocate pentru fiecare pacient.
   România nu are cea mai fericită situație, în contextul global și regional al diabetului. Statisticile OMS arată o prevalență a bolii de 8,4%, cât media globală, dar bine peste media de 7,3% a regiunii europene. Mai îngrijorător este faptul că factorii de risc pentru diabet sunt prezenți la cei mai mulți români: 60,8% sunt supraponderali, aproape un sfert obezi (23,4%) și 26,5% inactivi fizic. În contextul sporului populațional negativ și al creșterii speranței de viață, este ușor de anticipat că îngrijirile bolilor cronice vor căpăta o pondere tot mai mare din îngrijirile de sănătate din România. Suntem foarte departe de a fi pregătiți organizațional, economic și chiar profesional să facem față schimbărilor ce vor veni în doar unul-două decenii. Sistemul de sănătate din România acționează reactiv, niciodată proactiv, și cu o latență adesea exasperantă. Investițiile în prevenție și în educația populației pentru sănătate sunt întotdeauna amânate, lipsește până și un program coerent în acest sens, pentru a nu mai vorbi de voința politică. Și sunt factori de risc comuni pentru cele mai importante boli netransmisibile cu care ne confruntăm – bolile cardiovasculare, tulburările metabolice, bolile neurodegenerative.
   Trebuie deci să fim conștienți că, fără a începe astăzi să investim energic în prevenție, vom ajunge peste două decenii să cheltuim totul pe tratamentul inevitabilelor complicații. Altfel, desigur, evitabile prin măsuri de educație și de prevenție secundară. În diabet, cele mai redutabile complicații cronice sunt cardiovasculare, oftalmologice, renale și neurologice. Practic, tulburarea metabolică neglijată sau netratată corespunzător progresează către complicații adesea invalidante, care reduc dramatic nu doar calitatea vieții pacienților, ci direct durata ei, crescând în același timp costurile îngrijirilor în ultimii ani de viață.
   În vreme ce unele complicații sunt mai vizibile decât altele și fac ca pacientul să se adreseze mai repede medicului, beneficiind astfel de tratament și de prevenția altor complicații într-o fază mai precoce a bolii, sunt și complicații cu evoluție insidioasă, neglijate de pacient și de consulturile medicale obișnuite. Când devin cu adevărat manifeste, simptomele nu mai pot beneficia de vreun tratament etiopatogenic, ci doar de unul simptomatic, nu întotdeauna satisfăcător. Neuropatia diabetică urmează acest model. Numită și „complicația ascunsă” a diabetului, neuropatia nu este căutată sistematic și periodic la toți pacienții diagnosticați cu diabet, cu toate că este foarte frecventă, tot mai prevalentă, proporțional cu numărul anilor de boală. Una dintre complicațiile evitabile ale neuropatiei diabetice este reprezentată de leziunile membrelor inferioare. În România, acestea sunt relativ frecvente și conduc foarte des la amputații. Dacă s-ar organiza un campionat mondial al amputațiilor la diabetici, România ar obține, probabil, un nedorit loc pe podium. Pentru a corecta lucrurile, este însă nevoie de mai mult decât o simplă dorință. Este necesar un efort conjugat, multidisciplinar, care să asigure cea mai bună îngrijire pacienților cu diabet, una activ preventivă și nu doar de depistare a celor mai severe complicații. Și care să educe populația la risc și pacienții proaspăt diagnosticați în privința metodelor de prevenire a complicațiilor, de stabilizare a tulburării metabolice și chiar de reversibilitate a diabetului.
   Care sunt profesioniștii din sistemul de sănătate care tratează pacienți cu diabet cunoscut sau încă nediagnosticat? În fapt, niciun clinician nu este „ferit”. Diabetologii sunt medicii curanți, cei care prescriu tratamentul cronic al diabetului, dar orice clinician poate întâlni un pacient cu diabet, prezent fie pentru o complicație a unui diabet neștiut, fie pentru o afecțiune intercurentă.
   Iată care sunt rațiunile pentru care am decis ca neuropatia diabetică să fie subiectul acestui demers editorial. Un demers larg multidisciplinar, în care alături de diabetologi și de neurologi, ni s-au alăturat și interniști, cardiologi, farmacologi, algeziologi, chirurgi, psihiatri, urologi, medici de familie, gastroenterologi, nefrologi, podiatri, medici de reabilitare medicală, anesteziști, dermatologi, oftalmologi și chiar medici dentiști, alături de specialiști în politici de sănătate publică. Pe lângă o serie de personalități din străinătate, care au răspuns cu multă amabilitate invitației de a contribui la acest volum, sunt foarte bine reprezentate și cele mai importante societăți științifice naționale, prin liderii lor de opinie: Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Societatea de Neurologie din România, Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Societatea Română de Medicină Internă, Societatea Română de Chirurgie, Societatea Națională de Medicina Familiei, Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie, Societatea Română de Reabilitare Medicală, Societatea Română de Hipertensiune, Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității, Societatea de Neurofiziologie Electrodiagnostică din România, Asociația Română de Educație în Diabet, Asociația de Algeziologie din România, Asociația pentru Medicina Sexualității din România. Acestora li se adaugă, desigur, Societatea de Neuropatie Diabetică și Asociația de Podiatrie, două tinere organizații multidisciplinare, care vizează cercetarea și pregătirea profesională în domeniul neuropatiei diabetice, respectiv al piciorului diabetic.
   Vă propunem deci un larg demers interdisciplinar, menit să aducă „la vedere” complicația „ascunsă”, fără influențe comerciale asupra conținutului editorial. Pentru că acum, mai mult decât oricând, este nevoie de claritate și de calitate.

  

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe