SARS-CoV-2 ar putea acţiona ca un factor declanșator pentru dezvoltarea unei dereglări rapide autoimune și/sau autoinflamatorii.
Afirmaţia din titlu este legată de rezoluţia simptomelor post-
COVID la pacienţii care au au trecut prin boală și care prezintă în continuare o simptomatologie reziduală – așa-numiţii long haulers sau, în traducere liberă, „transportatori pe distanţe lungi”.
Situaţia clinică a fost descrisă în special de personalul medical infectat în 2020 cu SARS-CoV-2, la care simptomatologia reziduală a dispărut numai după vaccinarea anti-COVID (Brenda Goodman, 2021).
La această categorie de pacienţi se presupune că virusul rămâne activ undeva în organism, produce simptome, iar sistemul imunitar nu este capabil să-l distrugă pe de-a-ntregul. Este posibil chiar ca proteina S să genereze autoanticorpi specifici (Alain Townsend, 2020). Vaccinarea anti-COVID produce o superactivare a răspunsului prin anticorpi, producând eliminarea virusului.
Persistenţa virusului în organism după boală a condus la ipoteza că el poate produce, la anumiţi pacienţi, autoanticorpi, cu expresie sub forma a diferite boli autoimune. Aceste boli au fost deja descrise în context post-COVID (Michael Ehrenfeld, 2020).
În plus, am arătat într-un număr anterior (Pereţianu, 2020) că virusurile pot produce leucemii, iar vaccinarea scade prevalenţa acestor boli. De altfel, numeroase studii au arătat că virusurile de tipul Epstein-Barr, HIV, citomegalovirus, HTLV-1 pot conduce la reacţii autoimune (amănunte în Arad Dotan, 2021).
Deja s-a arătat că SARS-CoV-2 ar putea acţiona ca un factor declanșator pentru dezvoltarea unei dereglări rapide autoimune și/sau autoinflamatorii, ducând la apariţia pneumoniei interstiţiale severe la indivizii predispuși genetic (amănunte în Ehrenfeld și Dotan).
Au fost identificate boli autoimune descrise în contextul
COVID-19 (Tabel). Unele medicamente considerate antiinflamatorii, specifice pentru astfel de boli, au fost folosite în tratamentul COVID-19: hidroxiclorochina, tocilizumab, dexametazona.
Chiar lipsa mirosului (anosmia), simptom esenţial în diagnosticul COVID-19, ar putea fi considerată manifestare autoimună (Dotan). Argumentele se bazează pe lipsa inflamaţiei locale (a rinitei), ceea ce sugerează un mecanism neurologic, prin autoanticorpi fie antinevritici, fie antineuronali.
Mecanismul prin care SARS-CoV-2 a fost implicat în generarea de boli
autoimune ţine de teoria mimării moleculare (molecular mimicry) (Ehrenfeld) sau a hiperstimulării imune (Dotan).
În plus, examenele anatomopatologice efectuate la 18 pacienţi decedaţi au arătat că infiltratul pulmonar descoperit a fost dominat de limfocite T (CD3+), iar cele mai numeroase dintre acestea au fost limfocite supresoare CD8+.
Luând în considerare faptul că unul dintre cele mai importante mecanisme ale reacţiilor autoimune este citotoxicitatea mediată de celulele T CD8+, s-a presupus că rezultatele confirmă un proces autoimun (Ehrenfeld). Oricum, la pacienţii cu COVID-19 în stare gravă se observă numeroși autoanticorpi specifici bolilor autoimune (Dotan).
Rolul vaccinării în tot acest proces complex este la fel de complex. Vaccinarea poate reduce prevalenţa bolilor autoimune și poate scădea prevalenţa autoanticorpilor (Dotan, 2021).
Bibliografie
Dotan A, Muller S, Kanduc D, David P, Halpert G, Shoenfeld Y. The SARS-CoV-2 as an instrumental trigger of autoimmunity. Autoimmune Rev., 2021, Feb 19: 102792.
Ehrenfeld M, Tincani A, Andreoli L, Cattalini M, Greenbaum A, Kanduc D, Alijotas-Reig J, Zinserling V, Semenova N, Amital H, Shoenfeld Y. Covid-19 and autoimmunity. Autoimmune Rev., 2020, Aug; 19, 8: 102597.
Goodman B. Some with long covid see relief after vaccination. Medscape, March 17, 2021.
Pereţianu D. Despre leucemii, virusuri și vaccinuri. Viaţa Medicală, 2020, 18 Decembrie, nr. 50.
Townsend A. Autoimmunity to ACE2 as a possible cause of tissue inflammation in Covid-19. Med Hypotheses, 2020, Nov; 144: 110043.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
