Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Vaccinarea văzută din tranșee

Viața Medicală
Prof. dr. Victor CRISTEA vineri, 25 iunie 2021
Viața Medicală
Dr. Cristina Kiss vineri, 25 iunie 2021
Viața Medicală
Dr. Iustinian Zegreanu vineri, 25 iunie 2021
Viața Medicală
Dr. Elena Tâlvan vineri, 25 iunie 2021
Viața Medicală
Dr. Raluca-Elena Tripon vineri, 25 iunie 2021

De la înălţimea biroului şi a dialogurilor de substanţă pe care le avem cu colegii imunologi europeni sau nord-americani, lucrurile privind vaccinarea anti-COVID au o anumită încărcătură teoretică şi de perspectivă. Din tranşee, adică din linia întâi, totul arată diferit.

În perioadele 8 februarie-20 martie şi 24 aprilie-10 iunie, am fost implicaţi direct în vaccinarea anti- COVID la două centre diferite din municipiul Cluj-Napoca şi la unul din Sălaj – mai întâi, în calitate de medici-coordonatori, apoi de medici observatori pentru colaboratorii la triaj şi/sau post vaccinare.

        Pentru început, câteva cuvinte despre organizare: şansa a făcut ca între DSP și Primărie să existe tot timpul un dialog productiv, capabil să prevină eventuale disfuncţionalităţi de moment (personal, cred că astfel de întâmplări pot apărea din cauza lipsei de comunicare sau a unor orgolii ierarhice... irelevante).

        Câteva realităţi: oamenii care vin la vaccinare aparţin tuturor straturilor sociale. Diferenţele apar doar în momentul în care trebuie să completeze chestionarul ori li se solicită răspuns la întrebări suplimenare (de pildă, 19% dintre femeile şi 34% dintre bărbaţii chestionaţi nu ştiu ce medicamente uzuale îşi autoadministrează pentru tensiune sau diabet) etc.

Despre oameni

        Dacă facem o analiză cu tentă sociologică a comportamentului subiecţilor, se poate vorbi despre diferenţe sesizabile şi în funcţie de tipul de vaccin utilizat. Cei cu Moderna sau Pfizer verbalizează mai uşor, se poate spune că sunt mai implicaţi şi se vede că utilizează frecvent un calculator şi ştiu cum să acceseze platforma RENV.

        Aici se cuvine să amintim şi grija pe care unii „patroni” o au faţă de angajaţii lor – astfel, după modelul liderului, angajaţii s-au prezentat compact la centrul de vaccinare. Alt exemplu ar fi cel al reprezentanţilor Bisericii Reformate dintr-o localitate aflată la 25 km de oraş, care şi-au adus enoriaşii doritori să se vaccineze cu autobuze special destinate acestui scop şi au realizat vaccinarea colectivităţii lor în 2-3 zile. Prin urmare, Biserica poate fi și de partea bună a baricadei, cu condiţia ca sfaturile să-i fie ascultate şi urmate. Depinde mult de puterea de convingere a „păzitorului turmei” şi a felului în care acesta prezintă realitatea sanitară.

        Câteva dintre rezultatele obţinute sunt prezentate în următoarele două tabele.

Tabel 1

Tabel 2

        Au fost investigaţi 22.931 de subiecţi proveniţi din două unităţi de vaccinare din Cluj (coordonatori: dr. V. Cristea, dr. Cristina Kiss, dr. I. Zegreanu) şi Sălaj (dr. O. Farc) la care s-au adăugat informaţii de la Clinica de Boli Infecţioase Cluj (dr. Raluca-Elena Tripon) şi Sibiu – Spitalul Clinic Judeţean de Copii Sibiu (dr. Elena Tâlvan). Mai bine de 30% dintre cei chestionaţi nu au declarat afecţiuni preexistente şi episoade alergice.

        Sub rezerva unor studii viitoare care să cuprindă grupe populaţionale mult mai mari, prezentăm în tabelul 2 rezultatele obţinute după o minimă prelucare privind incidenţa diferită a unor afecţiuni preexistente la femei sau/şi la bărbaţi – cu alte cuvinte, patologia mai des întâlnită la persoanele peste 18 ani care au venit la vaccinare.

        De adăugat că 31% dintre tinerele femei utilizau anticoncepţionale orale de mai mult de două luni.

       Nu discutăm pe larg despre rezultatele care se pot desprinde prin simpla lecturare a tabelului de mai sus. În articole viitoare vom dezvolta câteva idei care să cuprindă şi partea de RAPI (reacţii adverse indezirabile la vaccin) care au apărut, şi mai ales felul în care am încercat să le prevenim.

BREF

  • Există încă un număr semnificativ de concetăţeni care nu doresc vaccinarea. Am avut chiar şi două cazuri în care oamenii, după ce au completat chestionarul, s-au răzgândit şi au părăsit centrul, renunţând la vaccin. Bine ar fi ca în mass-media, în special la TV, la orele de maximă audienţă, să fie invitaţi oameni din domeniu, cu limbaj adecvat, care să răspundă coerent şi la subiect întrebărilor venite din partea telespectatorilor. De multe ori, pentru a obţine rezultate într-o astfel de campanie de interes naţional, trebuie să ieşi pe post zilnic, dacă e cazul, şi să explici la nevoie același lucru și neîncetat.
  • Populaţia ar trebui să fie avertizată cu onestitate că la ora actuală, în Europa, nu există în folosinţă vaccinuri bune şi vaccinuri îndoielnice ca eficienţă. Indiferent de produsul folosit, dacă se obţine o imunizare de 65-70%, acest lucru este deja un mare succes. Biologia nu operează matematic cu noţiuni de 100%. Aşa ceva nu există (uităm deseori să spunem că în mod natural 18-20% dintre semeni nu au, pur şi simplu, receptori celulari pentru a permite unuia sau altuia dintre virusuri să pătrundă în interiorul unei celule gazdă şi să se autoreplice).
  • Orice virus se comportă asemănător popoarelor nomade. Are pretenţii de „all inclusive”, adică, pe lângă apartamentul oferit de celula gazdă, are nevoie şi de bucătărie, deci de metabolismul acesteia, pe care îl deturnează în propriul beneficiu. De bunăvoinţa arătată de celula gazdă de a deschide uşa apartamentului depinde până la urmă şi comportamentul virusului care este obligat să supravieţuiască.
  • Afectarea masivă pulmonară apare atunci când o cantitate mare de virioni este transmisă receptorului în mod rapid (tuse, strănut). Pentru a preveni asemenea evenimente nedorite, legate de transmiterea unei cantităţi mari de virusuri pe puţini centimetri pătraţi de suprafaţă, este nevoie în continuare de masca de protecţie în colectivităţi. Nu avem deocamdată alternative în spaţiile închise sau aglomerate la purtarea corectă şi asumată a măştii.
  • În genomica bacteriană și/sau virală, ca de altfel în toată biologia, nu există zile libere, sărbători legale sau de alt gen. De aceea, la ora la care scriem aceste rânduri, undeva în lume pot să apară noi şi noi variante antigenice cu epitopi (determinanţi antigenici) care să nu se regăsească în repertoriul vaccinal actual. Astfel de variante pot fi „blânde” şi să dispară cu timpul, pentru că ele nu sunt utile în supravieţuirea virusului. Alte tulpini pot deveni din ce în ce mai agresive, odată cu pasajele succesive care apar în cazul transmiterii intracomunitare. Să ne aşteptăm prin urmare la o posibilă vaccinare sezonieră şi în cazul COVID-19, şi să pregătim populaţia în acest sens. Nu este greu. A fost acceptată până la urmă şi în cazul gripei, rujeolei sau altor afecţiuni.
  • Deseori, oamenii au primit cu interes ştirea că nu neapărat anticorpii formaţi şi cantitatea lor sunt determinanţi. În instalarea protecţiei, trebuie să vorbim mai mult despre rolul imunităţii mediate celular, al limfocitelor T helper şi să-i convingem în felul acesta pe cei veniţi la vaccinare că, până la urmă, asemănător amprentelor digitale, fiecare om are o ofertă specifică formată atât din anticorpi, cât şi din celulele imune care să-i asigure o cât mai mare apărare faţă de infecţie.
  • Acum, la mai bine de 30 de ani de la descoperirea agentului etiologic al bolii Lyme, cazurile de borelioză au cunoscut o extindere mondială. Literatura abundă de studii privind manifestările clinice ale acestei afecţiuni. Practic, nu există vreun organ sau sistem fiziologic în care să nu fie descris ca suspect de serviciu vreun reprezentant din acest gen bacterian. De altfel, borelioza se mai numeşte şi „boala celor 1.000 de feţe”. Este foarte posibil ca această denumire să fie la început translatată şi apoi asumată şi în cazul virusurilor SARS-CoV-2. Credem însă că e necesar ca tot amalgamul de noţiuni recent apărute să intre într-un creuzet al metaanalizei şi, după o decantare pe care numai timpul o poate decide, cei care vor urma să vadă dacă se va putea vorbi despre o simptomatologie cu adevărat specifică.

Etichete: vaccinare covid statistici concluzii

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.