Ediţia curentă a Art Safari a realizat, în parteneriat cu Muzeul Maramureșului Sighetu Marmaţiei, expoziţia retrospectivă „Culorile Maramureșului”, dedicată pictorului Traian Bilţiu-Dăncuș (1899-1975). Născut la Ieud, absolvent al Școlii de Arte Frumoase din București, artistul a purtat în suflet întreaga viaţă farmecul și spiritualitatea plaiurilor natale. Acest lucru se reflectă din plin în cele peste 120 de lucrări reunite pentru public până la 14 ianuarie 2024, expuse pentru prima dată după mai bine de cinci decenii. 

        Iubitor al culorilor intense, creator de atmosferă autentic maramureșeană, Traian Bilţiu-Dăncuș a reușit în același timp să realizeze portrete și autoportrete interesante, precum și peisaje urbane care ne reţin imediat privirea. Nu în ultimul rând, tablourile cu tematică religioasă, interioarele de biserici sau chipurile de ţărani rugându-se transmit privitorului o intensă încărcătură emoţională, care rămâne în suflet și după ce am părăsit spaţiul expoziţiei. Ambianţa de sat moroșan este reconstituită și cu ajutorul câtorva piese de mobilier, vestimentare, obiecte decorative și de uz practic, toate intrând în dialog cu tablourile ce le stau alături.

Împletiri figurative și abstracte

La Muzeul Naţional de Artă al României, în spaţiile de la parterul Galeriei Naţionale, ne așteaptă, până la 28 ianuarie 2024, expoziţia „De-a fir a păr”, semnată Zoe Vida Porumb. Născută la Baia Mare în 1948, fiică a renumitului sculptor Gheza Vida, artista a ales ca modalitate de exprimare firele textile, îmbinate, îngemănate, brodate ori ţesute. Obișnuită să împletească firele, Zoe Vida Porumb îmbină cu aceeași naturaleţe figurativul și abstractul, în căutarea esenţelor și a emoţiei pure, simţindu-se mereu undeva, în fundal, rădăcinile maramureșene.

Iconografia creștină, sursă majoră de inspiraţie, este prima pe care o întâlnim în expoziţie. În cadrul ei putem să poposim pe îndelete în faţa versiunilor ţesute sau brodate ale Bunei Vestiri și ale Nașterii, ale imaginilor cu sfinţi, îngeri ori scene biblice de referinţă. În mod firesc, acestea se întrepătrund cu motive populare prelucrate, care fac trecerea, lină și aproape căutată, spre zona abstractă, dominată de culoare și geometrie. Trebuie remarcat, totodată, cum punctul din care privim o lucrare are capacitatea de a ne modula percepţia. Imaginea de ansamblu, ce pare să reprezinte un tot unitar, face loc apoi, odată cu apropierea, unor detalii miniaturale. Acestea completează și lărgesc impresia și interpretarea pe care putem să le dăm fiecăreia dintre lucrări.