Paginile adunate între copertele cărţii reunesc, după cum ne-o spune însuși autorul în pagina de Mulţumiri, texte majoritar apărute în anii pandemici în diferite periodice cu tematică culturală, istorică ori medicală. 

Prima parte a volumului, publicat la Editura Cartea Medicală, este dedicată unui amplu dosar realizat în anul 2022. Sub genericul Molière 400, acesta explorează din multiple unghiuri viaţa și activitatea literară a celui mai cunoscut dramaturg francez, Jean-Baptiste Poquelin (1622-1673). Pătrundem astfel în modul de practică a medicinei în secolul al XVII-lea, prin conturarea personalităţii și modului de lucru al celui care a fost, între altele, medicul regelui Ludovic al XIII-lea al Franţei, Charles de l’Orme. În același timp, ne reamintim de metehnele discipolilor lui Hipocrate din acea epocă, ale căror metode terapeutice, adesea ridicole și ineficiente, sunt aspru criticare și mușcător ironizate de Molière în mai multe dintre piesele sale de teatru.

A doua secţiune a volumului, Pariziene și nu chiar, prilejuiește cititorului o serie de promenade în Orașul luminilor, însoţindu-l pe autor în plimbările sale prin locuri pitorești și bine cunoscute. Acestea oferă ocazia unor conexiuni și cercetări cultural-istorice deosebit de interesante. O statuie din Jardin du Luxembourg, „Le marchand de masques”, dă naștere unei serii de reflecţii despre autorul său, sculptorul Zacharie Astruc, și despre cei reprezentaţi de acesta. Constatăm apoi că uneori „locul de veci” nu e chiar definitiv, nici măcar pentru personaje extrem de cunoscute, precum René Descartes ori Honoré Mirabeau. Apropiindu-ne de contemporaneitate, aflăm câteva amănunte interesante despre Guillaume Apollinaire și despre contesa Anne de Noailles.

Dincolo de spaţiul francez

Depășind spaţiul francez, autorul ne introduce și alte personalităţi ale culturii universale. La șapte secole de la moartea lui 
Dante Alighieri, este evocat creatorul limbii italiene literare și al nemuritoarei „Divina Commedia” în contextul manifestărilor organizate cu acest prilej, în luna septembrie 2021, de Muzeul Naţional al Literaturii Române. Descoperim, astfel, o parte dintre traducerile românești ale capodoperei dantești, o foarte bună versiune fiind opera de o viaţă a medicului internist Ion Ţundrea (1889-1945). Aflăm apoi de „Celălalt Brunelleschi”, pictorul Umberto (1879-1949), purtând același nume de familie cu renumitul arhitect renascentist Filippo (1377-1446).

Volumul este întregit și cu câteva texte dedicate unor conaţionali, a căror scriere a fost „provocată” tot de participarea la evenimente culturale care le fuseseră dedicate. „Între adevărul istoric, etică și estetică” evocă figura domnitorului Constantin Brâncoveanu și a sacrificiului său pe altarul credinţei ortodoxe. Pe de altă parte, „Serată cu Pamfil” aduce în atenţia cititorului actual personalitatea multivalentă a dr. Eduard Pamfil (1912-1994), cunoscut psihiatru, dar și autor al unor volume de versuri de o mare sensibilitate. În final remarcăm că, indiferent de subiectul abordat, din fiecare text răzbate atât atașamentul faţă de spiritul românesc, cât și cel faţă de breasla din care autorul face parte, corp profesional a cărui valoare a promovat-o pe parcursul întregii sale cariere medicale și publicistice.