Inteligenţa unui telefon nu se exprimă prin specificaţiile tehnice ale componentelor sale, ci prin inteligenţa aplicaţiilor instalate. Iar o serie de articole publicate miercuri (28 ianuarie) în JAMA Dermatologyne demonstrează cum telefoanele noastre tocmai au devenit mai inteligente. Pentru că două aplicaţii mobile s-au dovedit a fi de un real folos în practica dermatologică, şi nu pentru pacienţi, ci pentru utilizatorul dornic să rămână sănătos.

Prima aplicaţie permite consultul la distanţă al leziunilor cutanate care pot evolua către malignizare. Astfel, supravegherea nevilor pigmentari pentru a depista precoce semnele evoluţiei către melanom, permiţând astfel excizia leziunii în fazele incipiente şi perfect curabile ale bolii, a devenit posibilă prin intermediul unui dermatoscop care se ataşează unui telefon inteligent şi utilizează camera foto a acestuia. Imaginea (dermatoscopie de contact 10x în lumină polariată) este obţinută de pacient prin intermediul unei aplicaţii dedicate şi transmisă apoi către un server la care are acces medicul specialist din cadrul unui serviciu de teledermatologie. Cât de sigură este însă această metodă? La această întrebare a încercat să răspundă studiul recent publicat, care a comparat, la aceiaşi pacienţi, evaluările periodice realizate în cabinetul de dermatologie, cu un dermatoscop electronic profesionist 10x în lumină polarizată, de personal de specialitate, cu imaginile obţinute de pacient prin sistemul mobil. Chiar dacă lotul cercetat a fost relativ mic, majoritatea covârşitoare a celor care au completat cele câteva luni de supraveghere (28 din totalul de 29) s-a descurcat cu utilizarea dispozitivului mobil şi a reuşit să trimită imagini apreciate ca evaluabile de către teledermatolog. Mai mult, discordanţa diagnosticului a fost notată într-un singur caz (97% concordanţă), în care teledermatologul a apreciat progresia leziunii, în vreme ce medicul din cabinet nu. Meritul sistemului de teledermatologie este că permite supravegherea de la distanţă a unor leziuni cu potenţial evolutiv, reducând nevoia consultului de specialitate – cu costurile şi disconfortul aferente. Preţul accesoriului mobil (lupa) nu este însă neglijabil, ajungând la circa 900 de dolari.

   Cea de-a doua aplicaţie combină datele introduse în profilul utilizatorului cu cele obţinute prin intermediul geolocalizării GPS, pentru a furniza sfaturi privind expunerea la soare. Aplicaţia Solar Cell utilizează previziunile meteo detaliate (orare) furnizate de National Oceanic and Atmospheric Administration (pentru teritoriul SUA), ora şi localizarea exactă a telefonului, dar şi informaţiile furnizate de utilizator (fenotipul cutanat, înălţimea, greutatea, vârsta, îmbrăcămintea purtată, loţiunea de soare folosită şi factorul de protecţie solară al acesteia, dar şi tratamentele concomitente cu medicamente care cresc sensibilitatea la radiaţia solară). Problema întâmpinată de această aplicaţie este subutilizarea ei. JAMA Dermatology publică rezultatele a două studii, realizate la distanţă unul de celălalt. Primul a fost efectuat în 2012 şi nu a reuşit să evidenţieze decât că persoanele care au activat aplicaţia au fost mai puţin expuse la razele soarelui, în urma informaţiilor şi a sfaturilor furnizate de aplicaţie, dar tendinţa a fost de a nu utiliza aplicaţia respectivă. O cercetare realizată un an mai târziu a încercat să rezolve şi problema subutilizării, trimiţându-le celor în cauză mesaje săptămânale de reamintire a beneficiilor aplicaţiei. Chiar dacă rezultatele nu au fost nici de această dată spectaculoase, ele au fost mai bune decât în studiul anterior, intervenţia suplimentară asigurând o mai bună protecţie solară, mai ales în rândul femeilor.

 Revenind însă la ideea iniţială, ar trebui să facem o mică rectificare: inteligenţa unui telefon nu se exprimă prin specificaţiile tehnice ale componentelor sale, ci prin inteligenţa aplicaţiilor şi accesoriilor instalate şi utilizate.