V-aţi gândit vreodată că o asistentă medicală virtuală v-ar putea ajuta să renunţaţi la fumat? Sau că o suzetă inteligentă le-ar putea informa pe mămici când bebelușii sunt deshidrataţi?
Acestea sunt doar două exemple de inovaţii care nu sunt neapărat legate de mediul spitalicesc, însă de care pot beneficia, într-un fel sau altul, și medicii ori familiile lor.
În prezent, pentru a verifica nivelul electroliţilor în organismul nou-născuţilor, se iau probe de sânge de două ori pe zi. Însă în viitorul apropiat, o suzetă inteligentă ar putea fi folosită pentru a colecta aceleași informaţii, într-o manieră noninvazivă.
Electroliţii sunt prezenţi nu doar în sânge, ci și în salivă. Pornind de la această idee, o echipă de la Washington State University a dezvoltat un dispozitiv nou – o suzetă din comerţ, la care au fost adăugate componente electronice.
Pe măsură ce bebelușul o utilizează, saliva este extrasă în mod natural din cavitatea bucală într-o serie de canale microfluidice integrate. Senzorii din acestea detectează și măsoară concentraţiile ionilor de sodiu și de potasiu din salivă. Informaţiile obţinute astfel sunt transmise, via Bluetooth, pe telefonul mobil al aparţinătorului, unde sunt afișate pe ecran, prin intermediul unei aplicaţii.
Florence este asistenta virtuală dezvoltată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care vă va ajuta să renunţaţi la fumat. Ea are la bază algoritmi din inteligenţa artificială și este primul lucrător virtual din domeniul sănătăţii dezvoltat de OMS.
Florence a fost programată cu cele mai noi informaţii cu privire la metodele ce ajută la abandonarea fumatului și le oferă utilizatorilor atât informaţii, cât și trucuri despre cum se pot lăsa de acest viciu.
În ultimii ani, au apărut mai multe tehnologii noi care pot servi nevoilor pacienţilor cu probleme mintale. Recent, Agenţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a autorizat EndeavorRX, primul joc video doar pe bază de prescripţie medicală, conceput pentru a trata ADHD la copiii cu vârsta cuprinsă între 8 și 12 ani.
În studiile clinice, 73% dintre participanţi au raportat o creștere a abilităţii de a menţine atenţia după doar o lună de tratament. Jocul nu are niciun fel de efecte adverse.
O aplicaţie de smartphone care urmărește mișcările pupilei ar putea să depisteze în stadiu incipient boala Alzheimer. Aplicaţia urmărește modificările apărute la nivelul dimensiunii pupilei unei persoane, factor despre care cercetările anterioare au arătat că poate indica o boală neurologică preclinică.
Această aplicaţie ar putea fi folosită cu ușurinţă acasă. Ea se folosește de camerele foto care se găsesc în multe dintre telefoanele inteligente moderne. Combinată cu datele provenite de la camera ce face poze color de tip selfie, aplicaţia-prototip poate înregistra în mod eficient dimensiunile pupilei cu o acurateţe extrem de mare.
Pacienţii diagnosticaţi cu boli cronice au nevoie, adeseori, de îngrijire din partea medicilor. Acum, există noi metode terapeutice digitale care pot îndeplini, într-o anumită măsură, rolul unui medic. Numite „digital therapeutics”, aceste mijloace sunt prescrise de un medic pacientului său, pentru o anumită boală. Aceste programe sofisticate de software pot fi accesate ca aplicaţii pe telefonul inteligent al pacientului sau prin intermediul unui computer personal.
Câteva exemple de condiţii medicale care pot fi gestionate prin mijloace terapeutice digitale sunt: diabetul zaharat de tip 1 și 2, cancerul, anxietatea, durerea musculoscheletală, ADHD, astmul, migrenele, insomnia și abuzul de substanţe.
Pe măsură ce pacienţii folosesc aceste aplicaţii, informaţiile despre starea lor de sănătate sunt raportate medicului curant. Astfel, medicul poate monitoriza pacienţii fără a fi nevoit să îi vadă în cabinet în mod regulat.
Un senzor asemănător unui tatuaj, care este sensibil la lumină, ar putea fi util în măsurarea nivelului de oxigen din lichidul interstiţial, dar și a altor substanţe din sânge. O tehnologie nouă de acest gen este în curs de dezvoltare la Massachusetts Tufts University. Invenţia are forma unui disc subţire, ca o peliculă, nu mai mare decât o monedă.
Acest disc este inserat chirurgical sub straturile superioare ale pielii, întocmai ca cerneala din componenţa unui tatuaj. În cazul senzorului este folosită o substanţă numită PdBMAP, care își schimbă culoarea când este expusă la lumina în infraroșu. Cu cât cantitatea de oxigen din mediul apropiat este mai mare, cu atât durata în care senzorul este fluorescent este mai scurtă.
Într-un test realizat pe șoareci, aplicând lumină infraroșie pe pielea rozătoarelor unde a fost inserat dispozitivul, cercetătorii au observat că senzorul a răspuns, schimbându-și culoarea. Timpul în care senzorul a fost fluorescent a reprezentat cu acurateţe nivelul de oxigen din lichidul interstiţial.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
