Un fizician din Israel a creat primul „ceas de mână” capabil să monitorizeze continuu nivelul saturaţiei în oxigen şi frecvenţa cardiacă. Sau, mai bine-zis, a creat primul pulsoximetru purtabil non-stop care nu necesită folosirea unei cleme pentru prinderea degetului sau lobului urechii. Este vorba de Oxitone, pulsoximetru ce înglobează senzori de monitorizare a ritmului cardiac şi a mişcării. Aparatul este destinat pacienţilor cu bronhopneumopatie cronică obstructivă (BPOC), astm bronşic şi alte afecţiuni pulmonare, precum şi celor cu afecţiuni cardiace. Dispozitivul semnalează în timp real apariţia unor modificări patologice – aritmii, scăderea saturaţiei în oxigen, lipsa pulsului – şi anunţă persoana purtătoare. În plus, emite automat alerte care ajung pe cale virtuală la persoanele selectate în prealabil de bolnav sau chiar la clinici şi medici. Oxitone a fost ales dintre 400 de aplicanţi pentru a face parte din programul Healthcare’s Start-Up Health Academy Entrepreneurship al companiei General Electrics.

Creatorul Oxitone este fizicianul Leon Eisen, deţinătorul unui doctorat în fizică la Institutul israelian de ştiinţă Weizmann din Rehovot. The New York Times scrie că Eisen a pus la punct acest dispozitiv după o tragedie familială: tatăl său a decedat din cauza unui infarct miocardic survenit la doar trei ore după externarea din spital.

În mod obişnuit, saturaţia în oxigen se măsoară cu ajutorul dispozitivului cu clemă-crocodil, la nivelul vârfului degetului ori lobului urechii. Nici clema, nici cablurile nu sunt confortabile în activităţile de zi cu zi. Există şi dispozitive portabile fără fire care măsoară saturaţia în oxigen, cum ar fi, de exemplu, Oxi5, sub forma unei cutiuţe în care introduci degetul. Dar Oxitone este primul aparat care înregistrează date şi oferă informaţii 24 de ore din 24, prin simpla purtare în timpul activităţilor curente, fără să necesite „legarea“ la un aparat suplimentar. Una dintre provocările creatorilor a fost menţinerea fiabilităţii datelor pe care aparatul le culege în timpul mişcării braţelor. Creatorii Oxitone au rezolvat această problemă folosind o combinaţie unică de senzori optici. Unul foloseşte fotopletismografia, care îi permite să detecteze aceeaşi cantitate de informaţii pe care le înregistrează şi pulsoximetrul clasic. Celălalt senzor folosea tehnica light speckle ce îi permite să analizeze continuu parametrii de curgere a sângelui, dar între timp cercetătorii l-au schimbat şi nu pot oferi mai multe detalii. Un algoritm identifică şi procesează informaţiile utile dintre cele colectate.

Dispozitivul este conectat via bluetooth cu alte aparate – smartphone, tabletă ori computer – care colectează informaţia într-un cloud. Datele pot fi vizualizate oricând de la distanţă, de personalul clinicii ori spitalului care urmăreşte pacientul. Astfel, medicii pot observa eventuale deteriorări ale stării pacientului şi pot lua măsuri în timp util, precum ajustarea tratamentului sau un nou control medical pentru investigaţii suplimentare, aparatul având astfel un rol important în prevenţie secundară. În plus, Oxitone poate trimite în timp real alerte şi informaţii către aceste baze programate în prealabil – serviciile de urgenţă, persoanele apropiate bolnavului sau medicii.

Dispozitivul a fost finanţat de guvernul israelian şi cu fonduri private. Cercetătorii vor lansa platforma Oxitone la începutul anului 2016, iar preţul final, estimat iniţial la 200–250 de dolari, urmează a fi stabilit. Parteneriatul cu General Electrics este unul strategic, înseamnă un program de dezvoltare de trei ani cu întâlniri periodice şi coaching. Dispozitivul vizează pieţele americană şi europeană, iar printre clienţi se numără persoane fizice, furnizori de sănătate şi companii de telemedicină.