Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Hi-tech & Gadgets

Supereroi cu supersimţuri

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU joi, 9 iulie 2015

Biotehnologii dezvoltate recent au fost prezentate la expoziţia de vară a Societăţii regale britanice (Royal Society), de care publicul londonez s-a putut bucura săptămâna aceasta.

Vezi lumea ca Iron Man

Noua tehnologie optică ar putea plasa ecrane 3D deasupra ochiului uman pentru a da naştere unei supercapacităţi de văz
Foto: Laboratorul naţional de fizică
    Festivalul de ştiinţă de la Londra găzduieşte, în fiecare an, timp de o săptămână, cele mai interesante descoperiri din ştiinţă şi tehnologie la care au contribuit cercetătorii britanici. Vizitatorii pot face cunoştinţă cu oamenii de ştiinţă, pot interacţiona direct cu unele din tehnologiile inovatoare şi participă la discuţii incitante pe teme ştiinţifice. Unul dintre cele mai atractive puncte de pe agenda ediţiei 2015 este tehnologia optică dezvoltată de Laboratorul naţional de fizică (LNF) din Marea Britanie, care îi oferă utilizatorului supervăz. O cască afişează imagini statice şi filmări video la rezoluţie înaltă, în întregul spectru cromatic, chiar 3D, cu un focus perfect chiar în centrul câmpului vizual. În plus, imaginea furnizată de dispozitiv este transparentă, ceea ce face posibilă suprapunerea perfectă a informaţiei peste ceea ce utilizatorul urmăreşte direct cu privirea. Simon Hall, de la LNF, explică la ce va fi bună tehnologia: „Gândiţi-vă, de exemplu, la un pompier care intră într-o clădire în flăcări. Echipat cu un dispozitiv care integrează tehnologia noastră şi o cameră cu infraroşu, poate folosi imaginile în infraroşu pentru a ajunge în siguranţă la cei pe care trebuie să-i salveze“.
    Ca să creeze tehnologia inovatoare, cercetătorii au folosit propagarea ghidată a unui fascicul de unde printr-un dispozitiv din sticlă, lung de 10 cm, lat de 3 cm şi gros de 2,88 mm. Ghidul conţine două holograme (plăci fotografice pe care sunt înregistrate amplitudinile şi fazele undelor luminoase) de mărimea unor timbre poştale. Lumina trece mai întâi prin prima hologramă, apoi este întoarsă la 90 de grade, prin reflecţie internă totală, pe toată lungimea sticlei care acţionează ca ghid de unde. Ajunge în a doua hologramă, de unde este din nou întoarsă încă 90 de grade pentru a fi proiectată pe ochiul uman. Ca să explice şi mai bine inovaţia pe care a creat-o, Hall o compară cu felul în care vedea lumea Iron Man. Aplicaţii multiple ar putea avea şi în medicină tehnologia. De exemplu, un chirurg care are nevoie de o a doua opinie despre operaţia pe care o realizează poate cere ajutorul unui coleg de peste Atlantic. Folosind inovaţia integrată într-un dispozitiv de realitate augmentată, va primi în timp real sfaturi, fără a-şi întoarce privirea de la pacientul pe care îl operează. Vizitatorii festivalului de ştiinţă pot încerca ecranul de realitate augmentată şi privi imaginile superrealiste realizate cu ajutorul hologramelor.

 

Modul deştept de a simţi boala

Tehnologia senzorilor corporali poate detecta schimbarea ritmului cardiac sau a respiraţiei pentru a înţelege comportamentul cotidian şi starea de sănătate a purtătorului
Foto: Royal Society
    La pacienţii vârstnici sau cu boli cronice, senzorii portabili pot ajuta la identificarea semnelor deteriorării, astfel încât doctorii sau îngrijitorii să intervină pentru a preveni o criză. O echipă de la Imperial College din Londra (ICL) prezintă câteva din cele mai recente inovaţii privind senzorii corporali inteligenţi care au capacitatea de a face proactivă îngrijirea bolnavilor cronici. De cele mai multe ori, medicii şi asistenţii medicali reacţionează la episoadele acute ale bolii. Cu o tehnologie care permite depistarea unor semnale de alarmă înregistrate de senzori inteligenţi (schimbări în ritmul cardiac sau la nivelul respiraţiei), personalul poate acum preveni agravarea stării pacienţilor. În plus, tehnologia poate fi conectată la dispozitive mobile. Cercetătorii de la ICL se concentrează acum pe miniaturizarea senzorilor, pentru ca utilizarea acestora să fie chiar mai practică. Un alt obiectiv este ca senzorii să devină conştienţi de context, adică să înţeleagă şi să interpreteze tiparele comportamentele şi de sănătate ale purtătorului.
    Vizitatorii expoziţiei pot proba senzorii şi pot învăţa cum să construiască şi să programeze un astfel de senzor.

 

Roboţi cu „urechi“ umane

 

    De ce nu poate un microfon să audă ca un om? Fiinţa umană şi-a modelat capacitatea de a distinge sunetele chiar şi în medii foarte zgomotoase, dar tehnologia audio nu poate încă să facă acest lucru la fel de bine ca un om. În expoziţia pregătită de cei de la Imperial College London în colaborare cu colegi din Belgia, Danemarca şi Germania, publicul are ocazia să afle mai multe despre cercetarea menită să facă maşinile să audă la fel de bine ca oamenii, astfel ca tehnologia activată de voce, roboţii şi sistemele de recunoaştere a vorbirii să funcţioneze optim. Procesarea inteligentă a sunetelor de către creierul uman reprezintă, de fapt, acordarea de semnificaţii acestora, ceea ce momentan maşinile nu pot face.
    Tehnologia inovatoare a grupului londonez încearcă să ajute roboţii şi alte sisteme să extragă înţelesuri din sunet, inclusiv din ecouri, dar şi să detecteze precis de unde vine sunetul.

 

Poveştile celulelor nu sunt de ignorat

 

    Fiecare celulă are o poveste, crede echipa din spatele expoziţiei „Învingând cancerul“. Un simplu test de sânge ar putea să transforme, în viitor, tratamentul cancerului pulmonar. Ratele de supravieţuire în cancer s-au dublat în Marea Britanie în ultimii 40 de ani, dar perspectivele pentru pacienţii cu cancer pulmonar sunt încă sumbre. O echipă de oncologi din Manchester a arătat că analiza sângelui pentru nivelul celulelor tumorale circulante (CTC) poate fi cheia pentru îmbunătăţirea diagnosticului şi a terapiei pentru cancerul de plămâni. Pe măsură ce boala avansează, CTC pătrund în fluxul sanguin, astfel că nivelurile serice pot fi legate de şansele de supravieţuire. În plus, numărul de CTC ar putea fi folosit şi ca indicator al felului în care pacientul răspunde la tratament.
O celulă de cancer pulmonar se divide în interiorul corpului. Un simplu test de sânge poate evalua nivelul de celulele tumorale circulante şi îmbunătăţi rezultatele terapeutice pentru pacienţii cu cancer pulmonar
Foto: arinarici
    Testul este mai precis şi mult mai puţin dureros decât metodele actuale de monitorizare şi i-ar putea ajuta pe medici să modifice rapid strategiile terapeutice, pentru a obţine rezultate mai bune.
Comparaţie între ţesut de cancer pulmonar (stânga) şi celule sănătoase (dreapta)
Foto: Steve Bagley

 

Armata imună

 

    O echipă de la Institutul Babraham îşi expune cercetarea privind producţia şi funcţionarea anticorpilor, cercetare care ar putea ajuta în lupta cu infecţia la pacienţii vârstnici. Sistemul imun este compus dintr-o armată de celule specializate, iar unele produc anticorpi care se pot lega de un invadator (virus, bacterie, fung), marcându-l pentru distrugere. Pe măsură ce îmbătrânim, sistemul imun este tot mai puţin capabil să lupte cu „invadatorii“.
Anticorpii, armata de distrugere microscopică
Foto: Royal Society
    Expoziţia „Armata imună“ pune în evidenţă felul în care diferite combinaţii de sute de gene sunt decupate şi lipite pentru a genera miliarde de anticorpi construiţi într-un mod unic. Înţelegerea acestui proces de combinare specifică este importantă pentru crearea de noi medicamente menite să stimuleze imunitatea la pacienţii vârstnici, dezvoltarea de vaccinuri şi combaterea diverselor boli.
Clustere de limfoide găzduiesc celule imune importante pentru menţinerea imunităţii în intestine
Foto: Yunhua Loo

 

Haine inteligente

 

    Tehnologia portabilă şi hainele inteligente sunt perspective incitante pentru cercetarea practică. Dar, pentru ca îmbrăcămintea inteligentă să fie cu adevărat practică, este nevoie de căi mai bune de a aplica materialului textil circuitele electronice, fără ca acestea să fie afectate de întinderea materialului sau de spălările repetate. Pentru festivalul de ştiinţă, cercetătorii de la Laboratorul naţional de fizică şi Universitatea Coventry au pregătit un eveniment prin care exemplifică procesele de „metalizare“ a textilelor pentru conductivitate electrică.

Exemplu de design de circuit inserat în material, realizat folosind procesul creat de Laboratorul naţional de fizică
Foto: LNF

 

Gramatica facială

 

    Multă vreme s-a presupus că expresiile emoţionale sunt universale. Dar munca unor cercetători de la Universitatea din Glasgow arată că oameni din diverse culturi au aşteptări diferite despre cum ar trebui să arate expresiile faciale ale emoţiilor. În expoziţia pe care au pregătit-o, ei arată cum grafica computerizată sofisticată poate fi folosită pentru a înţelege comunicarea emoţiei în interiorul unei culturi sau intercultural.r Scoţienii au dezvoltat gramatica facială pentru a explora percepţia expresiei, a trăsăturilor sociale şi a stărilor mintale.
Grafica computerizată arată cum expresiile faciale sunt interpretate diferit în funcţie de cultură
Foto: Universitatea din Glasgow
    Chipurile create folosind grafica pe calculator îşi pot manipula trăsăturile faciale şi îşi pot mişca muşchii feţei. Cerând oamenilor din diferite culturi să se uite la combinaţii diferite de mişcări ale feţei şi să identifice emoţiile, trăsăturile şi stările mentale, autorii cercetării au putut identifica diferenţe culturale în felul în care este interpretată informaţia transmisă prin mimică. Au descoperit astfel că politicienii cu trăsături impunătoare ale feţei sunt mai plăcuţi de publicul conservator decât de cel liberal. Sau că e mai probabil ca bărbaţii cu chipurile mai late să exploateze încrederea celorlalţi decât cei cu chipurile mai înguste. Dar şi că feţele atractive sunt mai greu de amintit decât cele mai puţin atrăgătoare.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.