Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  BUSINESS  »  Industria farmaceutică

Plasma este importantă în dezvoltarea de noi terapii

Viața Medicală
Florentina Ionescu luni, 13 iulie 2020, ora 18:01

Disponibilitatea plasmei depinde de activitatea de donare de plasmă a mii de voluntari sănătoși. Există companii farmaceutice care dezvoltă în prezent medicamente derivate din plasmă, care ajută în cazul multor boli.

Țara noastră nu stă prea bine la capitolul donare de plasmă, spun experții, chiar dacă s-a dovedit că din acest lichid vital se pot produce terapii ce pot fi utilizate, de exemplu, în tratarea hemofiliei și a altor boli cronice.

plasma terapii studii takeda

Terapiile plasmatice salvează vieți în bolile rare, atrag atenția specialiștii și tot ei precizează că există două moduri în care poate fi colectată plasma:

  • sursă de plasmă – plasma colectată direct, de la donatori sănătoși
  • plasmă recuperată – în urma procesului de donare de sânge.

V-ar putea interesa și: A început recoltarea de plasmă pentru tratarea cazurilor grave de COVID-19

Derivatele plasmatice se obțin în urma unui proces de producție îndelungat, iar orice criză care intervine în acea perioadă de timp va avea repercusiuni asupra tratamentului unor categorii de pacienți, după cum a atras atenția Marilena Stănescu, Business Operations în cadrul companiei Takeda România, într-o conferință de presă care a avut loc astăzi, în mediul online.

„Practic, sunt două modalități. Plasma se poate colecta de la donatori sănătoși, care decid să meargă să doneze plasmă, și este un proces foarte practicat în țările vestice. Practic se colectează 800 ml de plasmă. Majoritatea cantității de plasmă existente la nivel mondial, adică peste 85% se colectează în acest fel. Și a doua modalitate prin care se poate colecta este numită plasmă recuperată în urma donărilor de sânge. Deci pacientul merge și donează sânge și, practic, din acela se recuperează o cantitate limitată de plasmă”, a declarat Marilena Stănescu, unul dintre reprezentanții companiei biofarmaceutice menționate.

Ea a subliniat, totodată, că dacă nu există donatori suficienți, acest lucru practic ar putea avea un impact uriaș asupra anumitor patologii. Este nevoie de 130 de donări de plasmă pentru a trata un singur pacient cu imunodeficiență primară. Sunt necesare 900 de donări de plasmă pentru tratamentul unui singur pacient cu deficiență de antitripsină alfa-1. În plus, 1200 de donări de plasmă sunt necesare pentru tratamentul unui pacient cu hemofilie, a arătat reprezentanta companiei farmaceutice.

Citiți și: Comisia Europeană a aprobat tratamentul cu plasmă convalescentă

Marilena Stănescu a explicat ce se întâmplă mai departe cu plasma ca sursă: după ce este colectată, practic ea se fracționează, „și această fracționare se poate face fie de o companie terță, fie se revinde fracționatorilor”.

La a doua categorie, la plasma care se recuperează din donările de sânge, procesul durează 15 minute și se pot obține 280 ml, spre deosebire de cei 800 ml (plasma ca sursă).

Dezechilibru între SUA și Europa

Potrivit Marilenei Stănescu, Europa depinde foarte mult de colectarea de plasmă din Statele Unite ale Americii, „deci este un dezechilibru, practic, între Europa și SUA”. Când nu există o cantitate suficientă de plasmă donată, așa cum se poate întâmpla în situații de criză, „într-un viitor apropiat ne putem aștepta să nu existe o cantitate suficientă pentru producerea acestor terapii”.

Reportaj Viața Medicală: Terapia cu plasmă convalescentă, o șansă la viaţă pentru pacienţii cu COVID-19

O soluție ar fi ca fiecare țară în parte să își reglementeze colectarea de plasmă și să aibă o cantitate suficientă de plasmă colectată. Din păcate, în Europa, doar patru țări sunt implicate în compensare și permit colectarea de plasmă, mai spune aceasta, și din acest motiv, tot timpul țara noastră va fi dependentă de Statele Unite în ceea ce privește derivatele plasmatice.

plasma ca tratament pentru COVID-19

Invitată la conferința de presă de astăzi a fost și Dominika Kovacs, Country Manager al companiei farmaceutice, care a oferit detalii despre stadiul în care se află dezvoltarea tratamentului împotriva SARS-CoV-2 bazat pe imunoglobulina hiperimună policlonală, care este diferit de ceea ce înseamnă un vaccin.

„Primele loturi fabricate, pentru testarea clinică, au fost produse la un centru în Statele Unite ale Americii. A fost colectată și plasmă din Austria ca parte din acest demers. Suntem pe drumul cel bun pentru a avea acest studiu inițiat. În curând ar putea avea deja primii pacienți înrolați, așa că timeline-ul este pe drumul cel bun, după cum am comunicat. Aceasta ar putea reprezenta prima terapie, foarte sigură, eficientă, care ar putea deveni disponibilă din toamnă, după cum a comunicat Takeda”, a declarat Dominika Kovacs.

Potrivit acesteia, o terapie cu plasmă convalescentă care are la bază anticorpii împotriva virusului SARS-CoV-2 îi va da pacientului cu o formă severă de boală puterea să lupte sau va proteja profesioniștii din domeniul sănătății, ajutându-i să nu se infecteze cu SARS-CoV-2.

Sursa foto: pixabay.com

Etichete: colectare plasma plasmafereza recoltare de plasma tratarea cu plasma donare plasma recoltare plasma plasma COVID-19 SARSC-CoV-2 takeda

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.