Impactul medicamentului remdesivir privind rata mortalității la pacienții spitalizați cu COVID-19 a fost măsurat în trei studii retrospective ce folosesc date din lumea reală.
Dovezile științifice au la bază studii realizate pe aproape 100.000 de pacienți spitalizați cu COVID-19 din lumea reală și oferă informații clinice despre modul de utilizare a remdesivir în tratarea COVID-19, se arată într-un comunicat de presă remis redacției.
Gilead Sciences, o companie biofarmaceutică, a anunțat recent rezultatele din trei studii retrospective privind tratamentul în lumea reală a pacienților spitalizați cu COVID-19. Aceste rezultate completează dovezile științifice existente cu privire la contribuția tratamentului cu remdesivir asupra ratei de mortalitate și spitalizare a acestor pacienți.
Prezentate la Forumul Internațional de Microbiologie (World Microbe Forum-WMF), cele trei analize au scos în evidență că, în studiile din lumea reală, pacienții care au primit remdesivir au avut un risc semnificativ mai redus de mortalitate în comparație cu grupurile de control.
Reducerea mortalității a fost identificată pe un spectru de necesități de inițiale de oxigen. Rezultatele au fost identificate în mod constant, de la debutul pandemiei până în prezent, în regiuni și țări diferite. Două dintre studii au identificat, de asemenea, că pacienții tratați cu remdesivir aveau o probabilitate, semnificativ crescută de externare din spital, până în ziua 28.
Cele trei studii prezentate la Forumul Internațional de Microbiologie au inclus 98.654 pacienți spitalizați cu COVID-19. Două studii retrospective au analizat tendințele și rezultatele tratamentului în Statele Unite ale Americii studiind bazele de date HealthVerity și Premier Healthcare.
Cea de-a treia analiză a comparat rezultatele clinice ale pacienților cărora li s-a administrat un tratament de 10 zile cu remdesivir în faza de extindere a studiului global de tip open-label SIMPLE-Severe, ce includea pacienți care au primit tratamentul standard incluși într-un studiu de cohortă longitudinală.
Toate cele trei analize au folosit obiective predefinite, metodologii considerate standard de bună practică și au fost realizate în colaborare cu experți independenți pentru a cerceta eficacitatea în lumea reală a tratamentului. Alte cercetări de tip studii din lumea reală pentru remdesivir sunt în curs de desfășurare în prezent iar rezultatele și concluziile lor pot varia.
În studiul clinic ACTT-1 de tip dublu-orb, controlat cu placebo, s-a observat o tendință de reducere a mortalității la ziua 29 în cazul pacienților spitalizați cu COVID-19 care au primit tratament cu remdesivir (n=541) vs placebo(n=521) (11% vs 15%, %, HR:0.73, 95% CI:0.52 la 1.03). Acest rezultat nu a fost considerat semnificativ statistic.
Având în vedere severitatea bolii în populația studiată, a fost realizată o analiză post-hoc fără ajustări pentru testări multiple pentru a determina în ce măsură s-au înregistrat diferențe în rata de mortalitate în funcție de starea clinică de bază a pacienților.
În această analiză, pacienții care au avut nevoie de oxigen cu debit scăzut la momentul internării și care au primit tratament cu remdesivir au înregistrat o scădere a ratei de mortalitate de 70% în ziua 29. Diferențele de rată a mortalității pe alte subgrupuri nu au fost semnificative statistic. Ratele de mortalitate înregistrate în alte studii publicate a variat, atât prin rezultat, cât și prin metoda de analiză.
„Studiile clinice ne ajută să înțelegem eficacitatea și profilul de siguranță al unui tratament, însă dimensiunea lor ne poate limita capacitatea de a înțelege toate efectele posibile ale unei anumite terapii, din cauza ratelor scăzute de evenimente din studiile clinice. Seturi mari de date din lumea reală, cu eșantioane și metodologii solide, pot fi utile pentru a evalua toate aspectele potențiale ale unui tratament atât în populația globală cât și în subseturi de pacienți relevante clinic”, a declarat Dr. Robert L. Gottlieb, cardiolog la Baylor University Medical Center și Baylor Scott & White Research Institute.
„Aceste analize din lumea reală oferă specialiștilor din lumea medicală date suplimentare despre eficacitatea remdesivir la pacienții spitalizați cu COVID-19, inclusiv efectul acestuia asupra ratei de mortalitate și externare din spital”.
În timp ce studiile clinice randomizate (RCT) rămân cel mai bun instrument pentru evaluarea eficacității și a siguranței unui tratament, studiile din lumea reală (RWE) furnizează date importante despre utilizarea unui tratament în practica clinică și pot completa datele din studiile clinice, se arată în comunicatul companiei Gilead Sciences.
Aceste studii au o importanță semnificativă într-o pandemie, în care managementul clinic al unei boli continuă să evolueze dincolo de rezultatele din studii clinice, astfel încât profesioniștii din sănătate caută mereu ghidaj din partea studiilor din lumea reală pentru a lua decizii de tratament în timp real.
Studiile din lumea reală trebuie interpretate luând în calcul dimensiunea seturilor de date și metodologiile utilizate pentru a atenua potențialele confuzii sau erori. Studiile de tip date din lumea reală trebuie analizate în context cu alte studii disponibile.
În Statele Unite, remdesivir este indicat adulților și pacienților pediatrici (cu vârsta de 12 ani și peste și cu o greutate de cel puțin 40 kg) pentru tratamentul COVID-19 care necesită spitalizare. remdesivir este contraindicat la pacienții alergici la medicament sau la oricare dintre componentele sale; vă rugăm să consultați mai jos informații suplimentare importante de siguranță pentru remdesivir.
Această analiză comparativă retrospectivă, reală, a datelor din baza de date de pacienți din SUA HealthVerity, realizată în colaborare cu Aetion, a evaluat mortalitatea și probabilitatea externării la pacienții spitalizați cu COVID-19 care au fost tratați cu remdesivir (n = 24 856) comparativ cu grupul de control (n = 24.856) între 1 mai 2020 și 3 mai 2021.
Grupurile de control au fost potrivite 1: 1 cu pacienții tratați cu remdesivir utilizând eșantionarea setului de riscuri la data internării, numărul de zile de la internare până la începutul tratamentului cu remdesivir, vârsta, sexul, valoarea inițială necesarul de susținere a oxigenului și utilizarea corticosteroizilor.
O potrivire a scorului de înclinație 1: 1 a fost aplicată pentru a stabili grupuri comparabile pe baza caracteristicilor clinice și demografice inițiale, comorbidități și medicamente concomitente. Obiectivul principal a fost analiza ratei de mortalitate.
Această analiză a constatat că, în populația generală, pacienții cărora li s-a administrat remdesivir au avut un risc de mortalitate semnificativ mai mic cu 23% comparativ cu grupul de control (HR: 0,77, IC 95%: 0,73 până la 0,81), indiferent de necesitatea inițială de oxigen.
În general, o probabilitate semnificativ mai mare de externare până în ziua 28 a fost observată la pacienții care au urmat un ciclu complet de cinci zile de Remdesivir comparativ cu grupul de control (HR: 1,19, IC 95%: 1,14-1,25); acest rezultat a fost cel mai pronunțat la pacienții cu necesități mai mici de oxigen la momentul diagnosticului
Această analiză comparativă retrospectivă din lumea reală a datelor din baza de date Premier Healthcare a evaluat mortalitatea la pacienții spitalizați care au fost tratați cu remdesivir (n = 28.855) față de pacienții care nu au fost tratați cu remdesivir (n = 16.687) între august și noiembrie 2020. Analiza a inclus pacienți adulți spitalizați care au fost tratați cu remdesivir în primele două zile de spitalizare cu cei care nu au fost tratați cu remdesivir în timpul spitalizării lor.
Pacienții au fost selectați în funcție de necesitățile inițiale de oxigenare, perioada de admitere în spital de două luni și condiția ca toți au să beneficieze de un timp de minimum de spitalizare de trei zile după inițierea tratamentului. Obiectivul principal a fost studierea ratei de mortalitate.
În această analiză, pacienții care au fost tratați cu remdesivir au avut un risc semnificativ mai scăzut de mortalitate atât în ziua 14 (HR: 0,76, IÎ 95%: 0,70 până la 0,83, p <0,0001), cât și în ziua 28 (HR: 0,89, 95% CI: 0,82 - 0,96, p = 0,003) comparativ cu pacienții care nu au primit remdesivir. Pacienții care au fost tratați cu remdesivir și nu au primit nici oxigen (HR: 0,69, 95%, CI: 0,57 până la 0,83, p <0,001), oxigen cu debit redus (HR: 0,68, IC 95%: 0,60 până la 0,77, p <0,0001 ) sau ventilație mecanică invazivă / ECMO (HR: 0,70, 95% CI: 0,58 până la 0,84, p = 0,0001) la momentul inițial au avut un risc semnificativ mai mic de mortalitate de 14 zile.
O reducere semnificativă a mortalității a fost, de asemenea, observată la 28 de zile pentru aceleași grupuri de pacienți, fără oxigen (HR: 0,80, 95%, CI: 0,68 până la 0,94, p = 0,007), oxigen cu flux redus (HR: 0,77, 95% CI: 0,68 până la 0,86, p <0,0001) sau ventilație mecanică invazivă / ECMO (HR: 0,81, IC 95%: 0,69 până la 0,94, p = 0,007).
Pacienții cu oxigen cu debit mare la momentul inițial care au primit remdesivir au avut, de asemenea, o mortalitate semnificativ mai scăzută de 14 zile (HR: 0,81, 95% CI: 0,70 până la 0,93, p = 0,0043); la 28 de zile, diferența mortalității la pacienții cărora li sa administrat oxigen cu flux mare la momentul inițial nu a fost semnificativă statistic (HR: 0,97, IC 95%: 0,84 până la 1,11, p = 0,646).
Această analiză a constatat că, în populația generală, pacienții cărora li s-a administrat remdesivir au avut un risc de mortalitate cu 23% mai mic comparativ cu grupul de control (HR: 0,77, IC 95%: 0,73 până la 0,81), indiferent de necesitatea inițială de oxigen.
În general, o probabilitate semnificativ mai mare de externare până în ziua 28 a fost observată la pacienții care au urmat un ciclu complet de cinci zile de remdesivir comparativ cu grupul de control (HR: 1,19, IC 95%: 1,14-1,25); acest rezultat a fost cel mai pronunțat la pacienții cu necesități mai mici de oxigen la momentul inițial.
Studiul SIMPLE-Sever a fost un studiu randomizat, deschis, multicentric, de fază 3, la pacienți adulți spitalizați cu COVID-19 grad semnificativ de severitate (saturație de oxigen ≥94% în aerul din cameră sau care au primit oxigen suplimentar și dovezi radiologice de pneumonie); aceste rezultate au fost prezentate anterior.
Deoarece obiectivul principal al studiului a fost evaluarea impactului duratelor de tratament a remdesivir de cinci zile și 10 zile, faza inițială a studiului nu a inclus o componentă despre standardul de tratament.
Analiza retrospectivă din lumea reală prezentată la WMF a comparat rezultatele mortalității pacienților spitalizați cu COVID-19 care au primit remdesivir în faza de extensie deschisă a studiului SIMPLE-Sever (n = 1.974) comparativ cu pacienții dintr-un studiu de cohortă longitudinal retrospectiv mondial la pacienții spitalizați cu COVID-19 care nu au fost tratați cu remdesivir (n = 1.426).
Ponderarea scorului de tendință a fost utilizată pentru a asigura date demografice consistente, regiune, caracteristici clinice, medicamente concomitente și comorbidități. Obiectivul principal a fost analiza ratei timpul până la moarte din toate cauzele.
Această analiză a constatat că, în populația generală, tratamentul cu remdesivir a fost asociat cu un risc de mortalitate semnificativ statistic cu 54% mai mic la 28 de zile față de cei care nu au fost tratați cu remdesivir, indiferent de necesarul inițial de oxigen al unui pacient (HR: 0,46, IC 95%: 0,39 până la 0,54, p <0,001).
Pacienții care au completat un ciclu complet de 10 zile de remdesivir au avut un timp semnificativ mai scurt pentru externare în decurs de 28 de zile, comparativ cu cei care nu au primit Remdesivir (HR: 1,64, IC 95%: 1,43 până la 1,87, p <0,001); rezultatul timpului până la externare nu a fost semnificativ la pacienții cărora li s-a administrat ventilație mecanică invazivă sau ECMO la momentul inițial (HR: 0,92, IC 95%: 0,62 până la 1,36, p = 0,68).
Studiul clinic global, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, de fază 3 ACTT-1 (NTC04280705) sponsorizat de Institutul Național de Alergie și Boli Infecțioase (NIAID) a evaluat eficacitatea și siguranța unui curs de tratament de 10 zile cu remdesivir comparativ cu placebo la 1.063 pacienți adulți spitalizați cu COVID-19 ușor, moderat sau sever, care, de asemenea, primeau tratament cu îngrijire standard.
Măsura principală a rezultatului a fost timpul de recuperare în termen de 29 de zile după randomizare; mortalitatea generală a fost un obiectiv secundar prespecificat. Rezultatele studiului și datele suplimentare privind mortalitatea dintr-o analiză post-hoc au fost publicate în New England Journal of Medicine pe 8 octombrie 2020. Aceste rezultate au fost prezentate anterior.
Informațiile despre siguranța utilizării remdesivir și modul de utilizare al acestuia pot fi consultate aici.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
