Un consens cu privire la gestionarea DZ 1 în rândul adulţilor aduce în prim-plan aspectele clinice particulare, comparativ cu cele specifice copiilor cu această boală sau adulţilor cu DZ 2.
Atunci când se discută despre diabet zaharat la adulţi, se presupune de cele mai multe ori că este vorba de tipul 2 de diabet (DZ 2). Însă aproximativ 40% dintre persoanele descoperite cu diabet la vârstă mai mare de 30 de ani primesc un diagnostic cel puţin iniţial greșit, ei având de fapt diabet zaharat de tip 1 (DZ 1).
Un consens cu privire la gestionarea DZ 1 în rândul adulţilor aduce în prim-plan aspectele clinice particulare, comparativ cu cele specifice copiilor cu această boală sau adulţilor cu DZ 2. Documentul a fost prezentat în cadrul reuniunii anuale a Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) și publicat în Diabetologia și Diabetes Care.
Obiectivele primare cuprind patru măsuri specifice: administrarea de insulină pentru a menţine nivelul glicemic cât mai aproape de valoarea ţintă, prevenind apariţia complicaţiilor, minimizând riscul de hipoglicemie și prevenind instalarea cetoacidozei diabetice; gestionarea factorilor de risc cardiovasculari; reducerea poverii psihosociale; încurajarea stării de bine psihologice.
Pentru diagnostic, primul pas constă în verificarea prezenţei autoanticorpilor anti-celule insulare. Dacă aceștia sunt identificaţi, se poate stabili diagnosticul de DZ 1. În cazul în care nu sunt identificaţi autoanticorpi anti-celule insulare, iar persoana testată are mai puţin de 35 de ani și nu are semne sugestive pentru DZ 2, se recomandă dozarea
peptidului C.
Un nivel al peptidului C mai mic de 200 pmol/L stabilește diagnosticul de DZ 1. Dacă nivelul peptidului C este mai mare de 200 pmol/L, se recomandă testarea genetică pentru diabetul monogen. Dacă există semne specifice pentru DZ 2, și/sau persoana are peste 35 de ani, DZ 2 este diagnosticul cel mai probabil.
Având în vedere că 20-40% dintre adulţii cu DZ 1 sunt afectaţi emoţional de boala lor, această suferinţă fiind asociată pe termen lung cu risc crescut de complicaţii, se recomandă evaluarea periodică a statusului psihologic al pacienţilor, pentru a putea fi gestionată în stadii precoce prin psihoterapie.
Citește și: Cum tratăm pancreatita necrozantă infectată ?
https://www.medscape.com/viewarticle/960158
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
