Mai mult de un sfert dintre pacienţii cu această patologie prezintă manifestări digestive de tipul greaţă, vărsături sau diaree, cu un mecanism fiziopatologic incert. Calprotectina fecală este un marker de inflamaţie folosit uzual la pacienţii cu boli inflamatorii intestinale.

Cercetătorii austrieci au dorit să afle dacă acesta poate fi util și în contextul pandemiei actuale, prin decelarea unor legături între simptomele gastrointestinale, nivelul de ARN viral excretat prin materiile fecale și acest biomarker.

Studiul publicat în revista Gut* a inclus 40 de pacienţi internaţi, cu forme de COVID-19 ce nu necesitau suport în secţia de terapie intensivă, în absenţa altor cauze infecţioase care să explice manifestările gastrointestinale.

Aceștia au fost împărţiţi în trei grupuri, astfel: 18 pacienţi fără simptome digestive, 13 pacienţi la care acestea s-au remis de cel puţin 48 de ore și 9 pacienţi cu manifestări active în ultimele două zile.

Concentraţia calprotectinei fecale a fost semnificativ mai mare la pacienţii care au avut diaree în decursul celor două zile (37,2 ug/g) sau în perioada testării (123,2 ug/g), faţă de cei care nu au prezentat acest simptom al infecţiei (17,3 ug/g).

Nivelul de calprotectină s-a corelat cu nivelul seric de interleukină-6, un alt marker inflamator. ARN-ul viral nu a fost detectat în materiile fecale ale celor cu manifestări active, dar s-a identificat la 61,5% dintre cei cu simptome remise și la 31% dintre cei fără manifestări digestive.

Calprotectina fecală, în monitorizare

„Este plauzibil ca diareea asociată COVID-19 să fie consecinţa inflamaţiei intestinale produse de acest virus și afluxului de celule inflamatorii la nivelul mucoasei intestinale”, susţine dr. Flavio Caprioli de la Universitatea din Milano în cadrul unui interviu acordat Reuters.

Această ipoteză pune în evidenţă rolul pe care calprotectina fecală l-ar putea avea în diagnosticul și urmărirea pacienţilor cu simptome digestive asociate infecţiei cu SARS-CoV-2.

De la markeri la tratament antiinflamator

„Rezultatele acestui studiu indică faptul că particulele virale pot fi detectate în scaun chiar și după ce activarea imună intră pe o pantă descendentă. (...)

Tot mai multe informaţii apar privind posibila eficienţă a unor medicamente utilizate în bolile inflamatorii intestinale pentru tratamentul infecţiei cu SARS-CoV-2 întrucât acestea suprimă răspunsul inflamator, activarea celulară și sinteza calprotectinei fecale”, declară dr. Herbert Tilg, unul dintre autorii studiului din cadrul Universităţii de Medicină din Innsbruck, pentru aceeași publicaţie.