Datele indică faptul că un sfert dintre toate decesele populaţiei adulte se pot atribui unei diete necorespunzătoare. Potrivit raportului, obiceiurile alimentare dăunează semnificativ mediului.

Producerea hranei generează mai mult de o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel mondial, iar dietele bogate în proteine de origine animală sunt responsabile în cea mai mare parte pentru aceste emisii.

Comparând dietele lumii

Ţările dezvoltate au un impact disproporţionat la nivel global. Au cel mai mare consum de hrană, ceea ce înseamnă un impact semnificativ pentru mediu și sănătatea populaţiei. Aceste ţări au și cea mai mare proporţie de decese premature care pot fi atribuite riscurilor din dietă.

Datele raportului mai sus menţionat arată că, dacă toate populaţiile lumii ar consuma la nivelul populaţiei din America de Nord, efectul de seră și emisiile de gaze ar depăși de șase ori (600%) nivelul-limită de emisii care previne încălzirea globală.

În schimb, dacă populaţia globului ar urma o dietă tipic africană sau asiatică, impactul acestora ar duce la creșterea încălzirii globale la un nivel de doar 60-75% peste nivelul dorit.

Populaţia ţărilor dezvoltate ar putea economisi consumând în principal alimente de origine vegetală, însă în cazul persoanelor din ţări cu venituri medii sau mici, această schimbare ar însemna o creștere a cheltuielilor, conform datelor unui studiu publicat recent în The Lancet.

Sunt necesare schimbări în politicile naţionale, iar stimularea investiţiilor legate de nutriţie ar putea crea oportunităţi de afaceri pentru a dezvolta activităţi de agricultură regenerativă și ar putea preveni risipa de alimente, acestea însemnând economii de 5,7 trilioane de dolari, anual, începând cu 2030.

Citiți și: Studiu pentru vaccinul nazal anti-Alzheimer