Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Internaționale

Apatia ar putea prezice debutul demenței înaintea altor simptome

Viața Medicală
Florentina Ionescu marţi, 15 decembrie 2020, ora 13:41

Lipsa motivației sau interesului ar putea prezice debutul unor forme de demență, cu mulți ani înainte de a începe să apară simptomele, arată o cercetare nouă.

Pe lângă faptul că apatia ar putea să prezică debutul demenței, apariția acestei nepăsări sau lipse de motivație ar putea să ofere o „fereastră a oportunităților” în ceea ce privește tratarea acestei boli în stadii precoce. Aceasta este concluzia unei noi cercetări realizate de o echipă de oameni de științ, condusă de profesorul  James Rowe de la Universitatea Cambridge, scrie www.sciencedaily.com.

apatie simptom dementa

Potrivit sursei citate, demența frontotemporală este o cauză semnificativă a demenței în rândul persoanelor tinere. Ea este adesea diagnosticată între vârsta de 45 de ani și 65 de ani. În plus, această formă de demență modifică comportamentul, limbajul și personalitatea, ducând la impulsivitate, la comportament inadecvat social și la comportamente repetitive sau compulsive.

O trăsătură comună a demenței frontotemporale este apatia, cu o lipsă a motivației, a inițiativei și a interesului față de unele lucruri. Nu este vorba despre depresie, arată sursa citată, nici de lene, însă poate fi confundată cu acestea.

Scanarea creierului anumitor persoane, în cadrul studiilor, a arătat că la oamenii cu demență frontotemporală, boala este cauzată de micșorarea anumit părți din partea frontală a creierului – și cu cât este mai severă micșorarea zonelor, cu atât este mai gravă apatia. Însă oamenii de știință atrag atenția că apatia poate debuta cu decenii înaintea altor simptome și că ar putea fi un semn al problemelor care urmează să apară.

„Apatia este unul dintre cele mai frecvente simptome la pacienții cu demență frontotemporală. Ea este legată de declinul funcțional, de scăderea calității vieții, de pierderea independenței și de o rată mai mică de supraviețuire. Cu cât descoperim mai multe despre efectele precoce ale demenței frontotemporale, când oamenii încă se simt bine în propria piele, cu atât mai bine putem trata simptomele și putem î+amâna sau chiar preveni demența”, a declarat Maura Malpetti, cercetător în domeniul ştiinţelor cognitive de la Departmentul de Neuroștiințe Clinice, la Universitatea din Cambridge.

Cercetătorii spun că demența frontotemporală poate fi genetică și că aproximativ o treime dintre pacienți au un istoric familial cu această formă a bolii. Acest studiu nou, condus de profesorul Rowe și de colegii săi, a implicat 304 persoane sănătoase care aveau un defect la o genă care cauzează demență frontotemporală și 296 dintre rudele acestora, care aveau gene normale. Participanții la studiu au fost urmăriți pe o perioadă de mai mulți ani. Niciunul dintre ei nu avea demență. Cercetătorii au vrut să afle dacă există modificări în ceea ce privește apatia, au efectuat teste de memorie și investigații de tipul IRM la nivelul creierului.

„Prin faptul că am studiat oamenii de-a lungul timpului (...) am arătat că până și modificările subtile în apatie au prezis o schimbare în ceea ce privește cogniția, dar acest lucru nu a fost valabil și în sens invers. Noi am observat micșorarea locală a unor zone din creier care susțin motivația și inițiativa, cu mulți ani înainte de debutul așteptat al simptomelor”, a declarat Maura Malpetti, primul autor al studiului.

Credit foto: Gerd Altmann de la Pixabay

Etichete: apatie dementa demență

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.