O cercetare nouă, publicată în luna martie a acestui an, arată că persoanele care au avut în copilărie o pisică (dar nu de apartament, ci o felină care a crescut în curte, în libertate) sunt asociate cu un risc mai mare de experiențe psihotice la vârsta adultă – dar această corelație ar fi doar în cazul persoanelor de sex masculin, scrie www.medscape.com. 

Cercetătorii au descoperit că copiii de sex masculin care au avut pisici, iar animalele puteau ieși în curte, în exteriorul casei, au avut un risc mic, dar semnificativ de experiențe psihotice ca adulți, în comparație cu copiii care nu au avut o pisică în copilărie sau cu copiii care au avut o pisică de apartament (animalul nepărăsind casa).

Vinovatul suspectat nu este pisica în sine, ci mai degrabă expunerea la Toxoplasma gondii (T. gondii), un parazit frecvent întâlnit care se găsește uneori în fecalele pisicilor. Studiul acesta contribuie și el la numărul tot mai mare de dovezi ce arată că expunerea la T. gondii ar putea fi un factor de risc pentru schizofrenie și pentru alte tulburări din această sferă.

„Acestea sunt mici dovezi, dar este interesant de luat în considerare faptul că ar putea exista o combinație de factori de risc implicați”, a declarat autorul principal, dr. Vincent Paquin, medic rezident în psihiatrie la McGill University, pentru Medscape Medical News.

Studiul acesta a fost publicat online în 30 ianuarie, în „Journal of Psychiatric Research”.

Dovezi contradictorii

T. gondii afectează aproape 30% din oameni și este, de obicei, transmisă de pisici. Majoritatea infecțiilor sunt asimptomatice, dar T. gondii poate cauza toxoplasmoză la oameni, boală care a fost asociată cu un risc crescut de schizofrenie, tentative de suicid și, mai recent, cu tulburări cognitive ușoare, arată sursa citată

Deși unele studii arată o asociere între cei care dețin pisici și un risc mai crescut de a dezvolta boli mintale, rezultatele cercetărilor au fost inconsistente.

„Dovezile au fost neconsecvente în legătură cu asocierea între deținerea unei pisici și expresia unei psihoze, așa că abordarea noastră a fost să luăm în considerare dacă unii factori specifici sau combinații de factori ar putea explica aceste dovezi contradictorii”, a declarat dr. Vincent Paquin.

Pentru acest studiu au fost înrolați 2.206 indivizi cu vârste între 18 și 40 de ani. Ei au răspuns la un chestionar, pentru ca cercetătorii să adune informații despre perioada în care au avut o isică și orice perioadă de la naștere și până la vârsta de 13 ani și dacă acele persoane au avut pisici care au locuit exclusiv în apartament/casă (nu vânau) sau dacă pisicile lor aveau voie să petreacă timp afară (vânau rozătoare).

Participanții au fost întrebați, printre altele, de câte ori s-au mutat (de la naștere și până la vârsta de 15 ani).

Persoanele care au avut pisici ce vânau rozătoare au fost asociate cu un risc mai mare de psihoză, risc observat mai ales la participanții de sex masculin, în comparație cu persoanele care nu au avut pisică sau cele care au avut o pisică de apartament (care nu vâna rozătoare).

Când investigatorii au adăugat alți factori de risc (un traumatism la cap și mutările des) pe lângă deținerea unei pisici care vâna rozătoare, riscul de psihoză a fost mai ridicat atât în cazul bărbaților, cât și în cazul femeilor.

Independent de deținerea unei pisici, au existat și alți factori asociați cu un risc mai mare de a dezvolta psihoză. Vârsta mai mică, faptul că în copilărie persoana s-a mutat de mai mult de trei ori, un istoric de traumatism la cap și faptul că persoana este fumătoare – toți aceștia reprezintă factori asociați cu un risc mai mare de psihoză, arată sursa citată. Mai multe detalii pe Medscape.