Cercetătorii vor să utilizeze acest proces pentru a înţelege mai bine cum acționează o serie de agenţi patogeni care provoacă afecţiuni respiratorii, de la gripă la virusul sinciţial respirator.
Secvenţierea genomică a permis lumii să monitorizeze noile variante de coronavirus pe tot parcursul pandemiei.
Oamenii de știință din Marea Britanie au în vedere obţinerea mai multor informaţii despre ameninţările cunoscute şi, posibil, despre cele emergente, a declarat echipa de la Institutul Wellcome Sanger, care lucrează în colaborare cu Agenţia pentru siguranţă sanitară din Marea Britanie, informează Reuters și Agerpres.
Lumea nu a avut niciodată acces la informaţii în timp real, referitoare la aceste virusuri, obţinute de oamenii de ştiinţă despre SARS-CoV-2 prin secvenţierea a milioane de genomuri, a declarat Ewan Harrison, directorul Iniţiativei privind virusurile respiratorii şi microbiom.
Iniţiativa îşi doreşte de asemenea să afle detalii amănunţite referitoare la modul de transmitere a virusurilor şi la evoluţia lor în urma răspunsului imun.
Sperăm că prin extinderea capacităţii noastre de secvenţiere a acestor virusuri în mod rutinier vom putea să construim pe baza activităţii în desfăşurare asupra COVID, supra-alimentând astfel eforturile de cercetare pentru a înţelege transmiterea acestor virusuri, dar şi pentru a contribui la dezvoltarea unor noi tratamente şi vaccinuri”, a spus Ewan Harrison.
Scopul este acela ca supravegherea genomică de acest tip să devină o normă.
În cadrul studiului vor fi folosite probe rămase de la tampoanele nazale utilizate pentru diagnosticarea COVID-19, secvenţierea SARS-CoV-2, depistarea virusului respirator sinciţial şi alte virusuri respiratorii comune, într-un proces combinat.
În timp ce unele dintre virusurile vizate provoacă în general simptome uşoare, asemănătoare răcelii, altele pot conduce la îmbolnăviri grave, în special în rândul categoriilor de populaţie vulnerabile.
Numărul cazurilor de COVID-19, gripă şi virus respirator sinciţial a crescut în această iarnă în emisfera nordică într-o aşa-numită „tripledemie”, care pune presiune pe spitale din mai multe ţări.
Echipa de cercetători a precizat că, în viitor, această iniţiativă ar putea răspunde la întrebări referitoare la astfel de focare.
Totodată, iniţiativa îşi propune să secvenţieze tot ceea ce se regăseşte într-un tampon nazal folosit, inclusiv specii virale, bacteriene şi fungice pentru a se studia modul în care acestea se modifică pe parcursul infecţiei.
Iniţiativa cu durata de cinci ani va debuta în primăvara acestui an şi va fi finanţată de Institutul Wellcome Sanger.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
