Medicul reginei se numește Sir Huw Thomas, informează BBC. Este șeful medical al Casei Regale britanice și, în același timp, este consultant la St. Mary’s Hospital din Londra și profesor de genetică gastrointestinală la Imperial College London.

Într-un interviu acordat în toamna anului trecut, medicul casei regale spunea că pacienții săi cu sânge albastru sunt „tot pacienți, la fel ca ceilalți”.

Însă, spre deosebire de „ceilalți”, fiecare decizie medicală – cum ar fi o banală deplasare la spital, pentru analize – devine un eveniment public, dezbătut în fel și chip.

Când pacient este suveranul britanic cu domnia cea mai îndelungată, fiecare schimbare în starea sa de sănătate va fi monitorizată cu atenție, subliniază BBC.

Responsabilitatea medicului regal este deci mare, dar funcția lui nu e cu normă întreagă.

Activitatea mea în cadrul Casei Regale nu are sesiuni fixe; se desfășoară ori de câte ori e nevoie”, spune Sir Huw, 63 de ani, care a fost numit cavaler în 2021.

Rolul de doctor regal este, de asemenea, „complet diferit” de ceea ce face el, în mod obișnuit, a mărturisit Sir Huw.

În vârful de pandemie, când s-a înregistrat o penurie de personal sanitar, Sir Huw Thomas a făcut gărzi la spitalul St. Mary’s și a fost și director la o clinică oncologică, în nord-vestul capitalei, fiindcă specialistul se implică de mult timp în cercetarea legată de cancer. El mai lucrează și la un spital privat în Marylebone, folosit de nobilime – unitate sanitară care, la origine, trata ofițerii răniți în Războiul Burilor.

Însă Sir Huw nu este singurul medic al capetelor încoronate: mai sunt și alți specialiști care o consultă pe regină, mai ales când călătorește în străinătate.

A fi doctor al casei regale a însemnat, dintotdeauna, o combinație între medicină și diplomație, spune Elizabeth Hurren, profesor de istorie modernă la Universitatea din Leicester. De la Dinastia Tudor la ocupanții tronului britanic din ultimele secole, doctorii regelui aveau o abordare „atât psihologică, cât și medicală”, oferind sfaturi de alinare celor care, cu puțină probabilitate, ar fi fost dispuși să accepte indicații directe.

Căci, cum poți să-i spui unui monarh, vechi sau nou, că trebuie să se odihnească?

Profesorul Hurren, care a cercetat istoria medicinei, spune că doctorul trebuia să fie una dintre cele mai de încredere persoane de la Curte. Cineva căruia capatele încoronate să-i poată încredința una dintre cele mai intime părți ale vieții lor.

Meseria de medic regal dă naștere la tensiuni permanente, care sunt valabile și în ziua de azi, spune Elizabeth Hurren.

Câtă informație medicală poți să dezvălui publicului? Cum menții sentimentul de intimitate?”, subliniază cercetătoarea.

În secolele trecute, monarhul ar fi vrut poate să-ți țină beteșugurile departe de ochii Curții, pentru a nu se arăta vulnerabil. Curtea fremăta de zvonuri și bârfe, arată Elizabeth Hurren, iar doctorul trebuia să păstreze confidențialitatea problemelor medicale ale suveranului său.

Rolul Curții de altădată este luat acum de mass media moderne – iar familia regală și doctorii săi trebuie să facă față acelorași întrebări, privind echilibrul dintre viața privată și cea publică.

Concert internațional de operă în beneficiul pacienților oncologici