Dintre cazurile raportate (date valabile pentru 25 aprilie a.c.), un copil a decedat, iar 17 au avut nevoie de transplant hepatic. Într-un comunicat de presă, reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) spun că nu este clar deocamdată dacă este vorba de o explozie reală a numărului de cazuri sau dacă incidenţa este una normală, însă acestea au fost raportate în contextul unei conștientizări mai mari a problemei.

Infecţia cu adenovirus rămâne o ipoteză posibilă. Nu au fost identificate virusurile hepatitice A, B, C, D sau E la originea cazurilor.

Această afecţiune presupune o inflamaţie hepatică și creșterea semnificativă a valorilor enzimelor hepatice. Multe cazuri raportate au prezentat și simptome gastrointestinale, precum dureri abdominale, diaree și vărsături, care au precedat prezentarea la medic. Majoritatea cazurilor nu au asociat febră, iar unii pacienţi au prezentat icter la debut.

Adenovirusurile sunt raportate rar în cazurile de hepatită severă survenite la persoane sănătoase anterior. Potrivit OMS, dintre cazurile de hepatită severă la copii, 20 au fost depistate pozitiv pentru SARS-CoV-2 (dintre cele testate pentru acest virus), iar 19 au prezentat co-infecţii SARS-CoV-2 – adenovirus.

Conform datelor raportate de OMS, 114 au fost identificate în Marea Britanie, 13 în Spania, 12 în Israel, 9 în SUA și un număr mai mic în Danemarca, Irlanda, Ţările de Jos, Italia, Norvegia, Franţa, România (1 caz) și Belgia.

În acest context, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite recomandă testarea pentru adenovirus la copiii cu hepatită în momentul în care cauza este necunoscută. În plus, subliniază că testarea sanguină, și nu doar a plasmei, este mult mai sensibilă.