În primul studiu care a investigat efectele infecțiilor repetate cu SARS-CoV-2 asupra stării generale de sănătate a persoanelor, cercetătorii au descoperit că reinfectările cu virusul care cauzează COVID-19 pot crește riscul persoanei de boli neurologice, diabet, probleme la nivelul plămânilor și riscul de boli de inimă.

Rezultatele acestea sugerează că o a doua sau o a treia infecție cu SARS-CoV-2 ar putea rezulta în prognosticuri negative asupra sănătății care nu se observă în infecția inițială cu coronavirus. 

„În ultimele câteva luni, a apărut un «aer de invincibilitate» în rândul persoanelor care au avut COVID-19 sau care și-au făcut vaccinul ori dozele booster, în special în rândul persoanelor care au avut o infecție și cărora li s-a administrat vaccinul; unii oameni au început să se refere la aceste persoane în termeni ce ar indica o «superimunitate la virus»”, a explicat autorul senior al noului studiu, Ziyad Al-Aly, citat de newatlas.com.

În ultimii doi ani, a devenit din ce în ce mai clar că COVID-19 nu este doar o boală respiratorie pe termen scurt. În lunile ce urmează după o infecție, studiile au arătat că pacienții care s-au recuperat după COVID au un risc mai mare de probleme cardiace, risc mai mare de AVC, de boli neurologice și de diabet.

Potrivit noii cercetări a lui Ziyad Al-Aly, publicată în „Nature Medicine”, fiecare infecție ulterioară cu SARS-CoV-2 crește riscul cumulativ al unei persoane de a suferi de o paletă mai largă de probleme de sănătate.

Ziyad Al-Aly este epidemiolog la Washington University School of Medicine din St. Louis, SUA, care a lucrat cu autoritățile americane (Department of Veterans Affairs din SUA) vreme de mai mulți ani. Cercetarea lui își îndreaptă atenția către baze de date masive din domeniul sănătății și urmărește la nivel populațional efectele infecțiilor cu SARS-CoV-2.

În loc să se concentreze pe efectele acute ale infecțiilor cu SARS-CoV-2, Ziyad Al-Aly a fost interesat să studieze modul în care infecțiile tip COVID pot crește ratele altor probleme de sănătate în săptămânile și lunile care s-au scurs de la forma inițială de boală. Cercetările lui anterioare au scos la iveală că infecțiile inițiale cu coronavirus pot să crească riscul unei persoane de a dezvolta probleme la nivelul inimii și creierului pe o perioadă de până la un an.

Noua lui cercetare a analizat efectele celor de-a doua și a treia infecție cu SARS-CoV-2 într-o cohortă alcătuită din mai multe milioane de veterani americani. Studiul s-a axat pe un grup de control de aproape cinci milioane de persoane neinfectate și a comparat ratele lor în privința mai multor boli cu ceea ce se observă într-o cohortă de subiecți cu o infecție cu SARS-CoV-2 (aproape 400.000 de oameni) și cu două sau mai multe infecții COVID-19 (aproape 40.000 de oameni).

„Fără urmă de ambiguitate, cercetarea noastră a arătat că dacă persoana face infecția a doua, a treia sau a patra oară, aceasta contribuie la factorii suplimentari de risc pentru sănătate în faza acută, ceea ce înseamnă primele 30 de zile după o infecție, iar în lunile de după înseamnă faza de long COVID. Asta înseamnă că chiar dacă ai avut două infecții cu SARS-CoV-2, este mai bine să eviți o a treia infecție. Iar dacă ai avut trei infecții, cel mai bine este să eviți o a patra infecție cu virusul”, a explicat Ziyad Al-Aly.

Rezultatele acestui studiu scot la iveală că persoanele aflate la a doua sau la a treia infecție cu coronavirus au o probabilitate de trei ori mai mare să sufere de probleme cu inima sau cu rinichii și o probabilitate de aproape două ori mai mare să sufere de boli neurologice, în comparație cu persoanele care au avut doar o infecție cu SARS-CoV-2. 

Instrument creat pentru a anticipa ce pacienți vor dezvolta „long COVID”