ESMO (European Society for Medical Oncology) sprijină activitatea profesioniștilor din domeniul oncologic, asigurând îngrijirea calitativă a pacienţilor în asemenea circumstanţe excepţionale și încurajând colaborarea cu autorităţile locale.

Conform societăţii europene, serviciile oncologice de bază ar trebui să fie livrate în continuare, în condiţii de siguranţă, fiind vitală protejarea pacienţilor și a personalului medico-sanitar de COVID-19. Totuși, vizitele de follow-up au fost amânate în unele centre, fiind prioritar tratamentul bolii active.

Modificările recent implementate în contextul pandemiei, ce includ redistribuirea resurselor esenţiale și alte măsuri de siguranţă, ar putea avea un impact semnificativ asupra activităţii cotidiene în departamentele
de oncologie.

Triajul telefonic, o măsură eficientă

ESMO recomandă schiţarea unor planuri de urgenţă pentru asigurarea continuităţii activităţii în diferite scenarii potenţiale, în colaborare cu administraţia locală.

Serviciile de teleîngrijire și teleconsultanţă ar trebui să fie luate în considerare în această perioadă, iar regimurile terapeutice ar trebui să fie adaptate pentru a se reduce numărul de vizite medicale pe durata pandemiei.

Prin urmare, sunt preferate schemele terapeutice repetate la interval de două-trei săptămâni, iar administrarea medicaţiei pe cale orală sau subcutanată este încurajată.

De asemenea, este recomandată contactarea telefonică a pacienţilor cu o zi înainte de vizita medicală programată, pentru a fi identificaţi cei care au intrat în contact cu o altă persoană diagnosticată cu infecţia cu noul coronavirus, care au călătorit în zone considerate cu risc crescut în ultimele 14 zile și pacienţii care au prezentat recent simptome respiratorii, asemănătoare gripei. Astfel, triajul telefonic reprezintă o măsură eficientă de control a răspândirii noului coronavirus.

Echipamentul de protecţie, vital în orice situaţie

Expunerea prelungită la agentul patogen, programul de lucru prelungit și povara psihologică a pandemiei afectează suplimentar personalul medical, care se bazează zilnic pe protecţia conferită de echipamentul specific.

Din cauza deficitului actual de mănuși, măști faciale, ochelari de protecţie, halate și alte produse similare, medicii, asistentele și toţi ceilalţi lucrători sanitari din linia întâi sunt expuși excesiv în lupta împotriva agenţilor infecţioși.

Pe lângă instruirea adecvată cu privire la măsurile profilactice esenţiale pentru controlul infecţiei, implementarea unor planuri de rotaţie a personalului medical, în ture, ar putea reduce gradul de expunere al acestora, asigurând un mediu sigur de îngrijiri oncologice atât pentru personalul medico-sanitar, cât și pentru pacienţi.

Temporizarea intervenţiilor chirurgicale „elective”

Deși ASCO (American Society of Clinical Oncology) susţine asigurarea continuităţii îngrijirilor oncologice în contextul răspândirii rapide a noului coronavirus la nivel mondial, intervenţiile chirurgicale „elective” sunt amânate, recomandarea fiind susţinută de CDC (Centers for Disease Control and Prevention) și de American College of Surgeons.

Totuși, în anumite cazuri, aceste intervenţii sunt esenţiale, iar deciziile terapeutice ar trebui să fie evaluate la nivel individual, în cadrul comisiilor multidisciplinare, luând în considerare riscurile și beneficiile temporizării tratamentului chirurgical în situaţia actuală.

Din cauza importanţei vitale a tratamentelor oncologice sistemice, întreruperea chimioterapiei sau a imunoterapiei nu este recomandată, deși raportul dintre riscurile potenţiale asociate întreruperii tratamentului oncologic și beneficiile profilaxiei în cazul COVID-19 sunt încă neclare, conform Medscape Medical News.

ASCO subliniază că deciziile clinice ar trebui să fie luate la nivel individual. Recomandările societăţii americane includ opţiunea de întrerupere a tratamentului pentru pacienţii în remisiune completă, utilizarea preferenţială a tratamentelor cu administrare orală (care ar putea reduce frecvenţa vizitelor medicale), amânarea tratamentului în cazul centrelor oncologice cu risc crescut de transmitere a noului coronavirus sau asigurarea continuităţii tratamentului în alte centre și evaluarea oportunităţii de efectuare a acestuia la domiciliul pacienţilor.

În cazul candidaţilor pentru transplantul alogenic de celule stem, amânarea procedurii poate fi luată în considerare în situaţiile în care pacienţii sunt trataţi eficient cu tratamentul convenţional.

De asemenea, clinicienii ar trebui să consulte și recomandările furnizate de American Society of Transplantation and Cellular Therapy, precum și cele ale European Society for Blood and Marrow Transplantation.

ASCO subliniază că deciziile clinice ar trebui să fie luate la nivel individual. Recomandările societăţii americane includ opţiunea de întrerupere a tratamentului pentru pacienţii în remisiune completă, utilizarea preferenţială a tratamentelor cu administrare orală (care ar putea reduce frecvenţa vizitelor medicale), amânarea tratamentului în cazul centrelor oncologice cu risc crescut de transmitere a noului coronavirus sau asigurarea continuităţii tratamentului în alte centre și evaluarea oportunităţii de efectuare a acestuia la domiciliul pacienţilor.

În cazul candidaţilor pentru transplantul alogenic de celule stem, amânarea procedurii poate fi luată în considerare în situaţiile în care pacienţii sunt trataţi eficient cu tratamentul convenţional.

De asemenea, clinicienii ar trebui să consulte și recomandările furnizate de American Society of Transplantation and Cellular Therapy, precum și cele ale European Society for Blood and Marrow Transplantation.

Recomandări naţionale, la standard internaţional

În România, SNOMR a publicat recent un set de recomandări pentru reducerea impactului COVID-19 asupra pacienţilor oncologici, dar și asupra serviciilor de oncologie.

„Bolnavii de cancer sunt cunoscuţi ca fiind mai vulnerabili în faţa infecţiilor virale de tip gripal. Se estimează că riscul de a fi internat este de patru ori mai mare, iar riscul de deces este de zece ori mai mare”, subliniază experţii români, citând concluziile unui studiu realizat de Bitterman și colab., publicat în 2018, în Cochrane Database of Systematic Reviews.

În condiţiile actuale, sursa citată precizează că pacienţii oncologici reprezintă urgenţe de ordinul II, conform art. 8 din anexa 2 a decretului privind instituirea stării de urgenţă.

Alături de măsurile generale propuse de Ministerul Sănătăţii, societatea română adaugă și alte recomandări specifice, pentru reducerea aglomerării în serviciile de oncologie, evitarea transmiterii noului coronavirus, scurtarea timpului petrecut în sălile de așteptare/consultaţie și scăderea duratei de staţionare pentru pacienţii spitalizaţi.

De asemenea, secţiile de oncologie și cele de radioterapie nu ar trebui să primească pacienţii infectaţi sau suspecţii clinic de infecţie cu noul coronavirus, sugerând ca pacienţii pozitivi să fie îndrumaţi către centrele
specializate.

Totodată, medicii și personalul medico-sanitar testat pozitiv în afara programului ar trebui să nu se prezinte la serviciu și să se adreseze unităţilor specializate pentru gestionarea acestor situaţii, anunţând în prealabil conducerea unităţii sanitare la care sunt încadraţi.

Dacă personalul medico-sanitar este testat pozitiv în timpul orelor de program, SNOMR recomandă contactarea DSP în vederea iniţierii anchetei epidemiologice pentru determinarea contacţilor apropiaţi și izolarea ulterioară la domiciliu a persoanelor infectate timp de 14 zile.