Peste 12.000 de medici din 29 de specialităţi din SUA au răspuns în intervalul 30 august - 5 noiembrie 2020 chestionarului referitor la impactul pandemiei de COVID-19 asupra lor. Influenţându-le fericirea, relaţiile personale, satisfacţia profesională, dar și calitatea îngrijirii pacienţilor, pandemia a generat burnout în rândul cadrelor medicale, depresie și chiar tendinţe de suicid.

În anul 2020, 42% dintre medici s-au declarat epuizaţi, o proporţie îngrijorătoare, similară anului precedent, însă, în contextul pandemiei de COVID-19, anumite specialităţi au fost afectate în mod particular. Comparativ cu anul 2019, în care urologia, neurologia, nefrologia, endocrinologia și medicina de familie erau specialităţile cele mai solicitante, în 2020 clasamentul a suferit modificări semnificative.

Astfel, specialităţile cel mai afectate de pandemie sunt: terapia intensivă (51% faţă de 44% în anul precedent), reumatologia (50% faţă de 46%), bolile infecţioase (49% faţă de 45%), urologia (49%, redus de la 54% în anul precedent) și pneumologia (48% faţă de 41%).

Presiune mai mare pe femeile medic

Deși este cunoscut faptul că femeile sunt mai afectate de burnout decât bărbaţii, în 2020 diferenţa a crescut considerabil, 51% dintre medicii de sex feminin raportând epuizarea, în comparaţie cu 36% dintre cei de sex masculin.

„Presiunea a crescut pe durata pandemiei de COVID-19: femeile au jucat rolul profesorilor pentru copiii lor pe durata desfășurării cursurilor online, fără bone și fără sprijinul bunicilor. Acest lucru adaugă presiune și poveri imense. În plus, toţi medicii și asistenţii sunt îngrijoraţi că ar putea aduce virusul acasă, transmiţându-l propriilor familii”, a declarat dr. Carol Bernstein, psihiatru în cadrul Montefiore Medical Center, Bronx, New York.

În ultimii ani, povara sarcinilor birocratice a rămas pe primul loc în topul factorilor stresanţi, afectând peste jumătate dintre medicii chestionaţi (58%). De asemenea, programul de lucru prelungit (37%), lipsa de respect din partea angajatorilor sau colegilor (37%) și remuneraţia nesatisfăcătoare (32%) afectează semnificativ profesioniștii din domeniul
medical.

Peste 47% dintre respondenţi consideră că burnoutul are un impact sever asupra vieţii, 24% spun că impactul este moderat, iar 29% îl cataloghează ca fiind scăzut. În plus, există medici care iau în considerare schimbarea profesiei din cauza epuizării asociate.

Sportul, aliatul în combaterea burnoutului

Proportia medicilor care se declarau fericiti/foarte fericiţi a scăzut considerabil în condiţiile pandemiei de COVID-19, de la 69% anterior acesteia la 49% în prezent. Mai mult, 20% dintre respondenţi au raportat depresie severă și 69% au raportat depresie ușoară sau tristeţe.

De asemenea, 13% dintre medici au declarat că au avut gânduri de suicid, iar 1% au raportat chiar tentative de acest fel. Gândurile suicidare par să predomine în rândul ginecologilor (19%) și al specialiștilor în ortopedie (18%).

Printre factorii care au contribuit la nefericirea medicilor se numără stresul suplimentar,riscurile asociate, distanţarea socială, izolarea și incertitudinea cu privire la viitor.

Majoritatea respondenţilor (48%) susţin că exerciţiile fizice îi ajută să combată burnoutul asociat activităţii profesionale. De asemenea, sportul se numără printre activităţile preferate ale medicilor (65%), alături de practicarea hobbyurilor (66%) și petrecerea timpului liber cu familia sau prietenii (63%).

Totuși, printre comportamentele maladaptative, precum consumul de alcool (24%) și alimentaţia excesivă (33%), s-a constatat o ușoară creștere comparativ cu anul precedent.

În ceea ce privește relaţiile personale, burnoutul pare să afecteze în special adulţii din grupa de vârstă 25-39 de ani (75%) și cei cu vârsta între 40 și 54 de ani (74%), dar și pe cei incluși în generaţia „baby boomers”, cu vârsta între 55 și 73 de ani (66%).

Deși viaţa personală pare a fi afectată semnificativ de acest fenomen, 47% dintre respondenţi susţin că epuizarea nu le afectează interacţiunea cu pacienţii.