Prin interpretarea iniţială eronată a informaţiilor din literatura de specialitate, numeroase societăţi medicale internaţionale au respins ideea utilizării corticosteroizilor în tratamentul COVID-19. Totuși, după analizarea atentă a studiilor recente, s-a confirmat beneficiul potenţial al acestei terapii în lupta împotriva SARS-CoV-2.

Deși dr. G. Umberto Meduri, membru al FLCCC, a publicat o lucrare într-un jurnal al Society of Critical Care Medicine, în care a subliniat abordarea iniţială eronată a societăţilor medicale internaţionale, aceasta a fost ignorată. Conform FLCCC, mii de pacienţi spitalizaţi care au suferit complicaţii severe din cauza inflamaţiei importante asociate COVID-19 ar fi putut fi salvaţi dacă ar fi primit corticosteroizi în timp util.

Din fericire, cercetări recente au validat beneficiile potenţiale ale utilizării acestora în tratamentul infecţiei cu SARS-CoV-2. Studiul RECOVERY, realizat de cercetători de la Universitatea Oxford, a raportat îmbunătăţirea supravieţuirii cu o treime la pacienţii ventilaţi trataţi cu dexametazonă și cu o cincime la pacienţii cu necesar suplimentar de oxigen. „Deși știrile cu privire la acest impact sunt încurajatoare, validându-ne propria poziţie menţinută în ultimele luni, conform căreia COVID-19 este, într-adevăr, o boală responsivă la corticoterapie, considerăm că impactul asupra supravieţuirii poate fi îmbunătăţit substanţial prin utilizarea medicamentelor și a strategiilor de administrare încorporate în cadrul protocolului MATH+”, au declarat reprezentanţii FLCCC.

Metilprednisolon, varianta mai eficientă

Conform membrilor FLCCC, metilprednisolonul pare a fi mai eficient în tratamentul COVID-19 decât dexametazona, acesta atingând concentraţii înalte la nivel pulmonar și suprimând semnificativ inflamaţia masivă asociată infecţiei cu SARS-CoV-2. În studiul RECOVERY au fost utilizate doze modeste de dexametazonă, insuficiente în cazurile severe. Dozele de metilprednisolon recomandate de FLCCC și-au dovedit eficienţa pe baza rezultatelor obţinute în pandemiile anterioare și în studiile ARDS (Acute Respiratory Distress Syndrome). În plus, FLCCC recomandă administrarea corticoterapiei pe durate mai lungi, în funcţie de caracteristicile individuale ale pacienţilor.

Conform experienţei membrilor FLCCC, rata mortalităţii a fost de 6,6% într-un spital (dr. Paul Marik, Norfolk, Virginia) și de mai puţin de 3,3% în altul (dr. Joseph Varon, Houston, Texas). Aceste rezultate au fost obţinute în urma aplicării precoce a protocolului MATH+ pe parcursul spitalizării, fiecare medic tratând peste 100 de pacienţi internaţi, diagnosticaţi cu afecţiunea COVID-19. „Protocolul MATH+ a fost dezvoltat prin utilizarea expertizei clinice a unor medici specializaţi în Îngrijiri Critice. Considerăm că MATH+ salvează vieţi și, dacă este implementat la scară largă, poate salva mii”, conform membrilor FLCCC.

Protocolul MATH+

Fiind destinat numai pacienţilor spitalizaţi, specialiștii FLCCC recomandă iniţierea protocolului MATH+ (figură) la scurt timp după internare, pentru a suprima cât mai eficient răspunsul inflamator sistemic sever generat de SARS-CoV-2, numai la pacienţii cu necesar de oxigen suplimentar.

• „M” – metilprednisolonul administrat intravenos reprezintă un „element cheie” al protocolului, eficienţa acestuia fiind dovedită în numeroase studii clinice (resursele bibliografice suplimentare pot fi consultate pe pagina web a FLCCC).
• „A” – acidul ascorbic în doză mare este administrat în asociere cu metilprednisolonul, având multiple efecte fiziologice sinergice.
• „T” – tiamina este recomandată pentru optimizarea utilizării celulare de oxigen și a consumului de energie, protejând organele vitale.
• „H” – heparina este esenţială pentru prevenirea și dizolvarea cheagurilor de sânge, frecvent întâlnite la pacienţii cu afecţiunea COVID-19.
• Semnul „+” indică intervenţiile terapeutice suplimentare necesare, dar și posibilitatea de adaptare permanentă a protocolului, în funcţie de evoluţia dovezilor medicale publicate.