Acesta este rezultatul unei metaanalize recent prezentate la Conferinţa Societăţii Europene de Microbiologie Clinică și Boli Infecţioase privind bolile cauzate de coronavirus.

Pentru evaluarea prevalenţei COVID-19, a factorilor de risc asociaţi, a caracteristicilor clinice și a evoluţiei bolii în rândul lucrătorilor sanitari, au fost incluse în metaanaliză 97 de studii ce au cuprins 230.398 de lucrători sanitari din 24 de ţări. Rezultatele studiului au fost publicate în The American Journal of Epidemiology, urmând să obţină aprobarea finală. Prevalenţa infecţiei cu SARS-CoV-2 în rândul lucrătorilor sanitari a fost de 11% în cazurile depistate prin testare PCR și de 7% în cazurile identificate prin prezenţa anticorpilor.

În mod surprinzător, cei mai afectaţi angajaţi nu au fost cei din secţiile dedicate îngrijirii bonavilor infectaţi cu SARS-CoV-2, ci personalul medical și cel auxiliar din secţiile nonchirurgicale, non-COVID (43%), urmaţi de cei din sala de operaţii (24%), cei din camera de gardă (16%) și de lucrătorii sanitari din secţia de terapie intensivă (9%), fiind raportate și „alte localizări” în 29% din cazuri. Lucrătorii sanitari incluși în studiu au fost în mare parte femei (69,98%), cu vârsta medie de 40±11 ani. „Pierderea gustului și a mirosului (anosmia), febra și mialgiile au fost identificate drept singurele simptome semnificativ asociate cu pozitivitatea SARS-CoV-2 în rândul lucrătorilor sanitari”, a precizat dr. Taulant Muka, unul dintre autorii studiului, pentru Medscape Medical News.

Screeningul universal, o necesitate în combaterea bolii

Totuși, prin analizarea datelor provenite din 15 studii realizate pe această temă, s-a constatat că în rândul lucrătorilor sanitari la care infecţia cu SARS-CoV-2 a fost detectată prin RT-PCR, 40% dintre aceștia erau asimptomatici la momentul diagnosticului. Conform rezultatelor studiului, asistentele au fost cele mai afectate în rândul personalului medical (48%), urmate de medici (25%) și alţi lucrători sanitari (23%). Dintre lucrătorii sanitari COVID-19 pozitivi, 5% au asociat complicaţii severe, iar 0,5% au decedat.

„Deoarece am putea neglija o proporţie considerabilă a cazurilor de COVID-19 dacă screeningul ţintește numai lucrătorii sanitari simptomatici, screeningul universal pentru toţi lucrătorii sanitari, indiferent de simptome, ar trebui să reprezinte strategia standard. Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege intervenţiile specifice care pot ajuta la reducerea infectării cu SARS-CoV-2 a personalului din domeniul sanitar, este clar că furnizarea echipamentului personal de protecţie și instruirea adecvată sunt esenţiale”, a declarat pentru aceeași sursă prof. dr. Oscar H. Franco, în calitate de coautor al studiului.