Newsflash
Internaționale

Provocări urgente pentru sănătatea globală

de Dr. Alina SIMACHE - ian. 24 2020
Provocări urgente pentru sănătatea globală

La începutul anului, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat lista provocărilor considerate a fi prioritare la nivel global în sănătate.

Dezvoltată cu sprijinul experților din întreaga lume, lista reprezintă o dovadă a investițiilor insuficiente în cadrul sistemelor de sănătate, ceea ce poate afecta sever milioane de vieți la nivel mondial, avertizează OMS.

„Trebuie să conștientizăm că sănătatea reprezintă o investiție pentru viitor. Țările investesc substanțial pentru protejarea populației împotriva atacurilor teroriste, dar nu împotriva atacului unui virus, care ar putea fi cu mult mai letal și ar putea cauza mai multe daune din punct de vedere economic și socialˮ, a declarat directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus. Deși lista provocărilor urgente din sănătate nu este ordonată în funcție de priorități, „toate sunt urgente și multe dintre acestea sunt interdependenteˮ, a precizat dr. Ghebreyesus.

Criza climatică

Aproximativ șapte milioane de persoane mor anual din cauza poluării atmosferice, schimbările climatice cauzând fenomene meteorologice extreme, favorizând malnutriția și transmiterea bolilor infecțioase severe. Emisiile de gaze cu efect de seră care contribuie la fenomenul de încălzire globală au un impact semnificativ asupra sănătății, cauzând afecțiuni severe. De aceea, criza climatică este o criză a sănătății. În anul 2019, peste 80 de orașe din 50 de țări au fost de acord să respecte recomandările OMS pentru îmbunătățirea calității aerului și combaterea poluării atmosferice.

Criza climatica

Sănătatea în situații conflictuale sau în condiții de criză

Anul trecut, majoritatea problemelor de sănătate care au necesitat intervenția urgentă a OMS au fost localizate în special în zonele afectate de conflicte, situații în urma cărora numeroși lucrători din domeniul sănătății au fost afectați, iar facilități esențiale pentru activitățile OMS au fost distruse.

În 2019 au fost înregistrate 978 de atacuri asupra centrelor sanitare din 11 țări, soldate cu 193 de decese. De asemenea, în zonele afectate de situațiile conflictuale, milioane de oameni sunt nevoiți să își părăsească locuințele, neavând acces la servicii medicale de bază pentru perioade îndelungate.

Deși OMS se străduiește în continuare să salveze nenumărate vieți, „sănătatea reprezintă numai o parte a ecuațieiˮ, fiind necesare intervenții politice semnificative pentru a rezolva conflictele și pentru a proteja lucrătorii din sistemul sanitar.

Accesul universal la serviciile de sănătate

Diferențele socioeconomice subliniază discrepanțele semnificative în calitatea îngrijirilor medicale la nivel mondial. Între țările dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate este o diferență de 18 ani în ceea ce privește speranța de viață, însă diferențe semnificative există și la nivel național și chiar la nivelul unui singur oraș. Una dintre cele mai eficiente modalități pentru a reduce inegalitățile și pentru a asigura accesul universal la serviciile de sănătate de bază este ca toate țările să aloce încă 1% din produsul intern brut către domeniul sanitar.

Extinderea accesului la medicamente

Aproximativ o treime din populația lumii nu are acces la medicamente, vaccinuri și alte produse de sănătate esențiale, avertizează OMS. Accesul limitat la produsele sanitare de calitate amenință milioane de vieți și promovează rezistența la anumite medicamente. Anul acesta, OMS își propune să combată comercializarea produselor medicale de calitate inferioară și a celor falsificate, asigurând calitatea superioară a produselor medicale și la nivelul țărilor cu nivel socioeconomic redus, ceea ce ar putea îmbunătăți diagnosticarea și tratamentul bolilor netransmisibile.

 Combaterea bolilor infecțioase

OMS estimează că patru milioane de persoane vor deceda din cauza unor boli infecțioase precum HIV, tuberculoză, hepatite virale, malarie, boli tropicale neglijate și infecții cu transmitere sexuală. În plus, bolile care ar putea fi prevenite prin vaccinare încă generează numeroase victime – printre acestea, rujeola, care a cauzat 140.000 de decese în anul 2019, sau poliomielita, cu 156 de cazuri înregistrate anul precedent, în condițiile în care această boală era considerată a fi la limita eradicării. OMS subliniază că este nevoie de implicare politică urgentă și de finanțare suplimentară, esențială serviciilor de sănătate, pentru a îmbunătăți activitatea de vaccinare a populației și pentru a combate efectele rezistenței la antibiotice.

 Pregătiri în cazul izbucnirii unei epidemii

Izbucnirea unei pandemii cauzate de un virus nou, cu transmitere pe cale aeriană, similar virusului gripal, este considerată inevitabilă. Potrivit OMS, nu se pune problema dacă va exista o altă pandemie, ci când va izbucni; iar atunci când se va întâmpla, ea se va răspândi rapid, amenințând milioane de vieți. În același timp, bolile transmise prin vectori, precum febra Dengue, malaria, Zika, Chikungunya și febra galbenă, se răspândesc în numeroase alte regiuni ale lumii din cauza schimbărilor climatice. OMS sfătuiește țările membre să investească în elaborarea unei infrastructuri care să asigure siguranța populației în cazul unor urgențe sanitare.

Pregatiri epidemie

 Protejarea populației de produsele periculoase

Milioane de persoane suferă din cauza hranei insuficiente, a produselor alimentare contaminate sau a dietelor nesănătoase, responsabile de aproximativ o treime din povara globală a bolilor. OMS colaborează cu țările membre pentru promovarea alimentației sănătoase. Unul dintre obiective include eliminarea completă a grăsimilor trans din industria alimentară până în anul 2023.

În același timp, deși s-a constatat diminuarea consumului de tutun în câteva țări, popularitatea acestui obicei nociv se menține la nivel global. În plus, țigările electronice și alte dispozitive similare sunt din ce în ce mai frecvent utilizate, în special de tineri, în ciuda potențialelor pericole asociate.

Investițiile pentru personalul medical

Din cauza investițiilor insuficiente în educarea și angajarea lucrătorilor sanitari, la nivel mondial există un deficit de resurse umane care amenință sustenabilitatea sistemelor de sănătate. Potrivit OMS, până în anul 2030, lumea va avea nevoie de peste 18 milioane de lucrători sanitari suplimentari, în special la nivelul țărilor cu nivel de dezvoltare redus sau mediu, inclusiv nouă milioane de asistenți medicali și moașe. Pentru a crește gradul de conștientizare a populației asupra acestui subiect și pentru a încuraja investițiile în domeniul sanitar, Adunarea Mondială a Sănătății a declarat 2020 drept Anul Asistenților Medicali și al Moașelor.

Siguranța adolescenților

Anual, peste un milion de adolescenți cu vârsta între 10 și 19 ani decedează din diferite cauze, cele mai frecvente fiind traumatismele asociate accidentelor rutiere, infecția cu HIV, sinuciderea, infecțiile tractului respirator inferior și violența fizică, în special în contextul consumului excesiv de alcool, tutun sau droguri și a comportamentului sexual riscant.

Anul acesta, OMS va publica noi recomandări pentru factorii de decizie, experții din domeniul sanitar și profesioniștii din educație, cu scopul de a promova sănătatea mintală a adolescenților, de a preveni consumul excesiv de alcool, tutun și alte substanțe dăunătoare, de a combate violența, dar și de a oferi tinerilor informații corecte cu privire la profilaxia HIV și a altor infecții cu transmitere sexuală.

 Încrederea publică, esențială pentru activitatea OMS

Relația dintre personalul medical și pacienți se bazează pe încredere și respect reciproc. Totuși, în prezent, sănătatea publică se află sub continua amenințare a dezinformării, promovată în special în cadrul rețelelor de socializare, ceea ce periclitează relația medic-pacient.

Consecințele răspândirii în spațiul public a unor informații medicale incorecte pot fi devastatoare, ajungând să împiedice desfășurarea campaniilor de vaccinare sau să afecteze complianța pacienților la tratamentele recomandate de specialiști. Prin urmare, OMS a decis să colaboreze cu Facebook, Pinterest și alte platforme de socializare online pentru a se asigura de transmiterea informațiilor corecte pe teme precum vaccinarea și alte subiecte medicale de interes.

 Tehnologia, fundamentală pentru medicina viitorului

 „Noile tehnologii revoluționează abilitatea de a preveni, de a diagnostica și de a trata numeroase afecțiuniˮ, subliniază OMS. Deși editarea genomului și inteligența artificială ar putea rezolva numeroase probleme, este necesară înțelegerea clară a tuturor implicațiilor etice și sociale asociate tehnologiei de ultimă generație, potențialul ei fiind încă insuficient cunoscut.

 „Protejând medicamentele care ne protejeazăˮ

O altă provocare este reprezentată de rezistența la antimicrobiene, care „amenință să trimită medicina modernă cu câteva decenii în urmă, în era preantibiotică, perioadă în care și intervențiile chirurgicale de rutină erau extrem de periculoaseˮ, potrivit OMS.

Prescrierea eronată a antibioticelor, utilizarea excesivă a acestor medicamente, accesul limitat la tratamentele de calitate superioară și lipsa condițiilor sanitare de bază contribuie substanțial la dezvoltarea acestei amenințări globale.

OMS colaborează cu organizațiile de mediu, cu cele din agricultură și cu cele din industria creșterii animalelor pentru a reduce amenințarea rezistenței la antimicrobiene, susținând, totodată, dezvoltarea unor noi clase de antibiotice.

 Igiena, vitală pentru sistemul de sănătate

La nivel global, una din patru unități sanitare nu are acces la serviciile de bază de livrare a apei curate, avertizează OMS. „Serviciile WASH – Water, sanitation and hygiene – sunt critice pentru funcționarea oricărui sistem sanitarˮ, iar deficitul acestora generează riscuri infecțioase semnificative atât pentru pacienți, cât și pentru lucrătorii sanitari. În următorii zece ani, toate unitățile sanitare ar trebui să aibă acces la serviciile WASH de bază, subliniază OMS.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe