Autorii unui review publicat recent în EclinicalMedicine au urmărit evoluţia a 662 de copii diagnosticaţi cu MIS-C, cu vârsta medie de 9,3 ani, 52% dintre aceștia fiind de sex masculin. Toţi copiii incluși în studiu au prezentat febră, 74% au acuzat dureri abdominale/diaree, 68% vărsături, 52% conjunctivită și 56% erupţii cutanate. Conform definiţiei MIS-C, neutrofilia și limfopenia sunt frecvent întâlnite. Astfel, s-a constatat că procentajul mediu de neutrofilie era crescut (80,7%), iar procentajul mediu de limfocite era scăzut (9,8%). În plus, s-au remarcat creșteri semnificative ale procalcitoninei (de 203 ori limita superioară a normalului - LSN), ale interleukinei 6 (de 103 ori LSN) și ale troponinei (de 49 ori LSN).

        În medie, copiii au fost spitalizaţi mai mult de o săptămână (aproximativ 7,9 zile), 71% dintre aceștia necesitând îngrijiri de terapie intensivă. Pe durata spitalizării, 11 copii au decedat, 22% dintre copii au necesitat ventilaţie mecanică, 4% au necesitat ECMO (extracorporeal membrane oxygenation), iar la 60% dintre copii s-au oferit suport vasopresor și/sau resuscitare volemică. Cea mai comună anomalie sesizată la nivel cardiac a fost scăderea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng, observată în 45% din cazuri. „Copiii vor prezenta simptome tipice de MIS-C la trei-patru săptămâni după infectarea cu COVID-19, mulţi dintre aceștia progresând rapid către șoc și insuficienţă cardiorespiratorie”, conform autorilor studiului.

Afecţiune silenţioasă și periculoasă

        „Copiii pot fi asimptomatici, iar câteva săptămâni mai târziu, aceștia pot dezvolta inflamaţia exagerată la nivelul organismului (...) Recunoașterea promptă a MIS-C este extrem de importantă, putând fi îmbunătăţite semnificativ rezultatele. (...) Majoritatea indivizilor vor răspunde la eforturile unei echipe multidisciplinare concentrate pe resuscitarea cardiacă, suportul respirator și administrarea de imunoglobuline și corticosteroizi intravenos”, a declarat pentru Reuters dr. Alvaro Moreira, în calitate de autor al studiului.

        Aproximativ jumătate dintre copiii diagnosticaţi cu MIS-C aveau și alte comorbidităţi, iar dintre aceștia, jumătate erau obezi sau supraponderali. Dr. Moreira subliniază că obezitatea se asociază cu un prognostic nefavorabil. De asemenea, dr. Moreira susţine că sunt necesare cercetări suplimentare pentru înţelegerea mecanismelor implicate în generarea sindromului misterios, unii copii fiind mai susceptibili decât alţii. „Nu știm care copii vor dezvolta MIS-C și nu cunoaștem nici implicaţiile pe termen lung ale acestui sindrom hiperinflamator”, a declarat dr. Moreira pentru Reuters Health.