Studiul, publicat în Nature Microbiology, a arătat că 20% dintre ţânţari, păianjeni, furnici prezintă rezistenţă la carbapenem, iar 70-80% – rezistenţă la cefalosporine. Motivul este că aceste insecte deţin enzime care le conferă rezistenţă la beta-lactami, incluzând peniciline, cefalosporine și monobactam aztreonam.

Experţii estimează că până în 2080 vor exista 50.000 de miliarde de muște purtătoare ale rezistenţei la carbapenem, iar această caracteristică se va răspândi la nivel global.

Astfel, trebuie regândite prevenţia și măsurile de control pentru infecţii intraspitalicești, în special în ţările cu venituri mici sau medii. Mai multe studii sunt necesare pentru a înţelege impactul artropodelor în diseminarea rezistenţei antimicrobiene.

Prof. dr. Tim Walsh de la Universitatea Oxford explică faptul că povara rezistenţei antimicrobiene crește odată cu creșterea temperaturilor la nivel global, și implicit a numărului de insecte, deci se așteaptă o creștere a vitezei de răspândire la nivel mondial a rezistenţei la antibiotice.

Rezistenţa microorganismelor la antibiotice, antivirale sau antifungice reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial, mai severă ca diabetul zaharat sau cancerul.

Citește și: Antidepresivele și riscul de recădere