Dintre bolile devenite mai periculoase, 160 au fost agravate din cauza creșterilor de temperatură, 81 din cauza secetelor și 21 din cauza incendiilor, arată studiul apărut în Nature Climate Change și citat de publicațiile Top Santé și Le Monde.

Impactul unor boli precum boala Lyme, febra denga sau paludismul a fost analizat măsurându-se efectele schimbărilor climatice cauzate de emisia gazelor cu efect de seră – încălzire atmosferică, secetă, valuri de căldură, incendii de pădure, precipitații extreme, inundații, încălzirea oceanelor, furtuni violente, creșterea nivelului mărilor și oceanelor. Cercetătorii au analizat și o altă consecință a acestor schimbări – modificarea păturii vegetale terestre.

Autorii, coordonați de Erik Franklin, de la Universitatea din Hawaii, au ajuns la concluzia că schimbările de mediu și agravarea maladiilor infecțioase erau legate și că evenimentele meteorologice aveau tendința de a amplifica impactul patologiilor studiate.

Pe de altă parte, odată cu încălzirea globală, se constată tot mai multe zoonoze, arată cercetătorii. Vectorii prin care se transmit bolile sunt de o mai mare diversitate: autorii au recenzat peste 1.000 de căi de transmitere.

Dacă procentul de 58% este o estimare, cercetătorii mai subliniază și că efectul a 16% din boli a fost atenuat odată de evoluția climatică din ultimii ani.

Procentul de 58% trebuie relativizat, dar are meritul de a oferi un ordin de mărime și de a avetiza asupra importanței schimbării climatice în creșterea afecțiunilor de care suferă omul, cauzate de diverși agenți patogeni – fie că e vorba e boli emergente sau de unele mai vechi”, a conchis virusologul francez Yannick Simonin, intervievat de Le Monde.

Studiu: Arctica se încălzeşte într-un ritm de 4 ori mai rapid decât se estimase