În aprilie 2020, cercetătorii de la două spitale din Boston au început să viziteze sălile de nașteri din unitățile COVID, pentru a colecta probe de sânge și din placentele pacientelor însărcinate care au contractat boala infecțioasă. 

Această „bibliotecă biologică”, care a început să găzduiască probele de la peste 1000 de persoane, inclusiv de la cele la care s-a administrat vaccinul Moderna sau Pfizer, ajută acum cercetătorii să găsească răspunsuri la câteva întrebări importante despre răspunsurile la vaccinurile împotriva COVID-19 și despre infecția cu coronavirus în timpul sarcinii, scrie www.statnews.com.

În două studii publicate recent, în Science Translational Medicine, echipele de cercetători din Boston au descoperit că femeile însărcinate și femeile care alăptau au avut răspunsuri robuste ale anticorpilor, atât în urma vaccinării, cât și în urma infecției cu SARS-CoV-2. Rezultatele încurajatoare vin, însă, și cu alte informații care oferă noi indicii la unul dintre misterele pandemiei: de ce COVID-19 lovește mai tare în adulții, copiii și sugarii de sex masculin decât îi lovește pe pacienții de sex feminin.

„Ce este mai șocant în acest caz este faptul că mămicile care poartă în pântece bebeluși de sex masculin au un răspuns mult mai scăzut al anticorpilor la coronavirus. Ce este interesant în legătură cu acest lucru este faptul că asta înseamnă că sexul bebelușului poate dicta modul în care mama răspunde la o infecție virală”, a declarat Akiko Iwasaki, virusolog și imunolog de la Universitatea Yale, care nu a fost implicat în acest studiu.

Sursa citată amintește că, de la începutul pandemiei, studiile epidemiologice au subliniat că există diferențe de sex în cazul pacienților cu COVID-19. Pacienții bărbați fac forme mai severe de boală și mor mai des decât pacienții de sex feminin.