Adolescenţii investigaţi la sfârșitul anului 2020 prin RMN cerebral au prezentat o îmbătrânire precoce a creierului, precum și un volum mai mare al amigdalei și al hipocampului, comparativ cu adolescenţii investigaţi pre-COVID.
Studiul care semnalează aceste aspecte a fost publicat recent în revista Biological psychiatry: Global Open Science. El este parte a unui proiect de cercetare mai amplu, prin care cercetătorii au încercat să afle efectele stresului asupra dezvoltării psihobiologice de-a lungul pubertăţii.
Astfel, în urmă cu opt ani, ei și-au propus să efectueze investigaţii RMN la 200 de copii cu vârsta între 9 și 13 ani, la fiecare doi ani. Echipa efectuase patru seturi de investigaţii când a început pandemia. La finalul anului 2020, cercetătorii au vrut să evalueze efectele primului an pandemic asupra creierului tinerilor.
Ei au ales un grup de copii cu caracteristici similare grupului investigat pre-COVID din punctul de vedere al vârstei, statutului socioeconomic și provenienţei.
Au fost comparate 128 de investigaţii RMN cerebrale ale copiilor, jumătate dintre acestea fiind realizate înainte de pandemie, iar cealaltă jumătate – la finalul anului 2020, acest al doilea grup fiind numit peri-COVID.
După această analiză, s-a identificat faptul că acei copii care au trecut printr-un an de pandemie prezentau pe imaginea RMN o grosime mai mică a cortexului, un volum mai mare al amigdalei și al hipocampului, precum și o vârstă cerebrală mai avansată.
Amigdala este implicată în procesarea fricii și a stimulilor ameninţători, iar hipocampul este implicat în reglarea emoţiilor și accesarea amintirilor. În plus, testările suplimentare au arătat că ei prezentau în mai mare măsură simptome de anxietate și depresie.
Studiile anterioare arătaseră că persoanele care au fost expuse în copilărie violenţei, lipsei de atenţie, sărăciei, problemelor familiale, îmbătrânesc mai repede și pot avea probleme de sănătate mintală mai târziu în viaţă.
Cercetătorii doresc să investigheze și dacă aceste modificări vor avea impact mai târziu în viaţă sau dacă sunt temporare. Există posibilitatea ca modificările cerebrale să fi fost un răspuns imediat la stresori și ele să dispară ori să se atenueze în timp, graţie neuroplasticităţii.
*https://www.bpsgos.org/article/S2667-1743(22)00142-2/fulltext
*https://edition.cnn.com/2022/12/02/health/pandemic-teen-brains-stress-wellness
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
