O cercetare nouă, publicată în „The Lancet Psychiatry”, a oferit cea mai cuprinzătoare abordare în ceea ce privește efectele neurologice pe termen lung ale COVID-19 de până la această dată. Cercetarea a urmărit mai bine de un milion de persoane pe o perioadă de doi ani. 

Rezultatele au scos la iveală un risc crescut de tulburări ale dispoziției, cum ar fi depresia și anxietatea, ca urmare a unei infecții cu virusul SARS-CoV-2, însă acest risc a revenit la normal după câteva luni. Totuși, ratele crescute ale demenței încă sunt detectate în cazul adulților vârstnici chiar și la 24 de luni după forma acută de boală, scrie newatlas.com.

În urmă cu un an, o echipă de cercetători de la Universitatea din Oxford a publicat un studiu ce indica faptul că simptomele de long COVID pot fi încă detectate chiar și la 12 luni după o infecție inițială cu SARS-CoV-2. Acum aceeași echipă a oferit o perioadă și mai mare de follow-up pacienților care au avut COVID-19, urmărindu-i până la doi ani de la infecția inițială.

Studiul a analizat 1,28 milioane de pacienți cu COVID-19 și i-a comparat cu pacienți din grupul de control cu orice alt tip de infecție respiratorie virală. Obiectivul principal a fost de a înțelege ce efecte a avut COVID-19 în mod specific asupra a 14 condiții neurologice și psihiatrice, în comparație cu alte infecții virale, arată sursa citată.

Vestea bună este că riscul crescut de a dezvolta depresie sau anxietate după COVID-19 pare să fi revenit la normal în decurs de câteva luni după forma acută de boală. În special în cazul copiilor cercetătorii nu au găsit nicio diferență în ceea ce privește rata depresiei ori rata anxietății de pe urma COVID-19, în comparație cu alte infecții respiratorii.

Dar în cazul adulților au existat unele semne persistente în ceea ce privește problemele neurologice ce au fost prezente chiar și la doi ani după COVID-19. Adulții cu vârsta sub 65 de ani au avut rate mai ridicate ale prezenței „ceții pe creier” după COVID-19, în comparație cu alte infecții respiratorii.

Adulții cu vârsta peste 65 de ani au prezentat cele mai semnificative probleme neurologice pe termen lung, reiese din studiul, ei având o rată crescută în ceea ce privește „ceața pe creier” (un simptom al COVID-19 care se mai numelte și „brain fog”), rata crescută de demență și tulburări psihotice.

„Este o veste bună că excesul diagnosticele de depresie și de anxietate după COVID-19 este pe durată scurtă și că aceestea nu au fost observate în rândul copiilor. Cu toate acestea, este îngrijorător că unele tulburări, cum ar fi demența și crizele convulsive continuă să fie cu mai mare predispoziție diagnosticate după COVID-19, chiar și doi ani mai târziu [de la boală]. Se pare că varianta Omicron, deși este mai puțin severă în forma acută de boală, este însoțită de rate comparabile ale acestor diagnostice”, a spus cercetătorul care a condus acest studiu nou, Paul Harrison.