Newsflash
Internaționale

Top 10 pericole medicale pentru 2020

de Dr. Alina SIMACHE - oct. 18 2019
Top 10 pericole medicale pentru 2020

În domeniul sănătăţii, utilizarea tehnologiei moderne necesită identificarea și evaluarea unor potenţiale pericole, pentru ca acestea să poată fi evitate precoce, precizează autorii unui top realizat de ECRI Institute.

VM 42, p.4 -1Aflat la cea de-a 13-a ediţie, topul realizat de ECRI Institute’s Health Devices Group reunește informaţii esenţiale cu privire la profilul de siguranţă și la instrucţiunile de utilizare ale dispozitivelor medicale moderne. Autorii evidenţiază posibilele probleme care vor necesita atenţie suplimentară pe parcursul anului următor. Pericolele sunt selectate pe baza unei evaluări atente a investigaţiilor incidentelor raportate către ECRI, prin testarea dispozitivelor medicale și prin parcurgerea unor baze de date publice și private care includ raportarea unor evenimente negative legate de tehnologiile medicale.

1. Utilizarea eronată a staplerelor chirurgicale

Staplerele chirurgicale sunt dispozitive complexe utilizate pentru obţinerea unor suturi precise. Consecinţele utilizării eronate a acestora pot fi fatale, pacienţii suferind hemoragii intraoperatorii, leziuni tisulare sau anastomoze eșuate. Deși, în raport cu frecvenţa utilizării acestor dispozitive, rata globală a reacţiilor adverse este relativ redusă, problemele asociate cu utilizarea staplerelor chirurgicale sunt identificate adesea. Conform unei analize realizate de FDA (Food and Drug Administration), care a inclus peste 100.000 de incidente asociate utilizării staplerelor chirurgicale în ultimii opt ani, au fost raportate aproximativ 412 decese, 11.181 de leziuni grave și 98.404 funcţionări defectuoase.

Potrivit ECRI Institute, efectele adverse sunt legate în special de modalitatea în care staplerele sunt utilizate, nu de funcţionarea propriu-zisă a acestora. Astfel, principalele erori includ utilizarea unor staplere de dimensiuni nepotrivite sau aplicarea suturii asupra unor ţesuturi de grosime nepotrivită. Aceste evenimente nefavorabile ar putea fi evitate prin formare profesională eficientă și prin familiarizarea personalului medical cu utilizarea corectă a acestor dispozitive, sugerează autorii raportului.

2. POCUS, o investigaţie riscantă

Ecografia POCUS (point-ofcare) se referă la utilizarea acestei investigaţii chiar la patul pacientului, fiind un instrument diagnostic deosebit de util în special în cazul procedurilor intervenţionale. Totuși, utilizarea exhaustivă și eronată a acesteia asociază riscuri semnificative, punând în pericol vieţile pacienţilor. Principalele îngrijorări sunt generate de utilizarea inadecvată a metodei, diagnosticarea eronată a patologiilor sau dependenţa excesivă de ecografia portabilă în situaţiile în care sunt necesare alte tipuri de investigaţii imagistice. Autorii raportului avertizează că, în numeroase cazuri, furnizarea unei pregătiri specifice pentru personalul medical a fost depășită de introducerea și adoptarea rapidă a acestei tehnologii în unităţile sanitare, neputând fi asigurată experienţa minimă necesară unei examinări corecte.

3. Sterilizarea incorectă și pericolele infecţioase asociate

Procesul de sterilizare a instrumentelor utilizate în cabinete este esenţial pentru asigurarea unei îngrijiri medicale corecte a pacienţilor. Sterilizarea insuficientă, superficială, expune pacienţii la riscuri semnificative. Principalele măsuri de siguranţă propuse de ECRI Institute includ desemnarea unor membri calificaţi pentru evaluarea și asigurarea sterilizării în condiţii adecvate și asigurarea unor testări periodice pentru personalul care se ocupă direct de acest proces.

4. Riscurile hemodializei la domiciliu

Potrivit raportului, în SUA, pacienţii care necesită hemodializă primesc tratamentul prin intermediul unui cateter venos central chiar și după ce tranziţia către o altă formă de acces vascular este recomandată. Utilizarea cateterului venos central asociază numeroase riscuri severe, precum infecţiile, deconectarea accidentală (cu hemoragie importantă) sau tromboza. În condiţiile în care autorităţile guvernamentale au anunţat recent promovarea desfășurării hemodializei la domiciliul pacienţilor, autorii topului subliniază că membrii familiei sau alţi îngrijitori nu ar putea gestiona corect riscurile asociate utilizării cateterelor venoase centrale. Astfel, în stadiile avansate este recomandată desfășurarea tratamentului bolii renale cronice în cadrul unei unităţi sanitare specializate.

5. Limitele procedurilor chirurgicale asistate robotic

Sistemele robotice sunt utilizate de chirurgi deoarece oferă numeroase beneficii, precum îmbunătăţirea dexterităţii sau reducerea tremorului. Totuși, aceste proceduri sunt limitate deoarece nu oferă feedback tactil asupra forţelor exercitate la nivel tisular, ceea ce poate conduce la leziuni tisulare sau alte complicaţii neașteptate. Mai mult, astfel de complicaţii ar putea avea consecinţe tardive, remarcabile la câţiva ani după efectuarea intervenţiei chirurgicale, după cum a sesizat FDA. Unităţile sanitare necesită elaborarea unor protocoale specifice pentru aprobarea utilizării tehnologiei robotice în cadrul unor noi intervenţii chirurgicale, dar și furnizarea unei pregătiri de specialitate pentru personalul medical.

6. Alarmele și alertele medicale, copleșitoare pentru clinicieni?

Personalul medical trebuie să își distribuie eficient atenţia între îngrijirea directă a pacienţilor, sarcinile administrative și adresarea alarmelor și a notificărilor emise de dispozitivele medicale moderne și de sistemele computerizate. În aceste condiţii, clinicianul ar putea fi copleșit de suprapunerea sarcinilor sale, ceea ce ar putea duce la ignorarea unui eveniment medical cu risc vital. Dispozitivele medicale au alarme și indicatori vizuali, telefoanele sună frecvent, alături de notificările mesajelor text, iar sistemele electronice din spitale emit constant alerte, ceea ce poate crea confuzie, crescând riscul de erori medicale. Pe lângă implementarea unor măsuri cu scopul de a reduce povara generală a notificărilor, facilităţile medicale ar trebui să încurajeze activităţile care susţin personalul medical în dezvoltarea unor aptitudini de gândire critică, necesare pentru gestionarea eficientă a situaţiilor stresante, sugerează autorii raportului.

7. Securitatea cibernetică în monitorizarea pacienţilor

Tehnologia de monitorizare a pacienţilor la distanţă este utilă pentru clinicieni, ajutând la identificarea rapidă a deteriorării stării generale a bolnavilor chiar înainte ca aceștia să necesite spitalizare. Fiind conectate prin tehnologie wireless, dispozitivele medicale ar trebui să fie protejate împotriva atacurilor cibernetice. O simplă întrerupere a fluxului de date între medic și pacient poate duce la interpretări eronate și la un diagnostic greșit, care ar putea avea consecinţe nefaste. Recomandările ECRI includ atât evaluarea securităţii sistemului la achiziţionarea dispozitivului medical, cât și pe parcursul instalării acestuia la domiciliul pacienţilor.

8. Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) și implanturile

Înainte de efectuarea unei investigaţii IRM este esenţial screeningul pacienţilor pentru identificarea dispozitivelor implantabile, pentru a evita eventualele pericole. Unele implanturi se pot încălzi, își pot schimba poziţia sau pot asocia defecte de funcţionare la expunerea la câmpul magnetic. Astfel, autorii raportului subliniază importanţa menţionării de către producătorii implanturilor a specificaţiilor legate de posibilitatea efectuării investigaţiei IRM în condiţii de siguranţă.

9. Medicaţia prescrisă eronat de sistemele automate

Discrepanţele dintre modul de administrare a dozelor dorit de clinician și cel generat automat de EHR (electronic health record) pot duce la administrarea întârziată sau greșită a medicaţiei. Raportul ECRI menţionează o situaţie simplă, frecvent întâlnită, ce ar putea fi facil evitată, care asociază însă consecinţe severe. De exemplu, dacă un medic prescrie medicaţie mai târziu în cursul unei zile și presupune că aceasta va fi corect administrată, iar sistemul programează automat administrarea medicaţiei unice zilnice doar la ora 8 dimineaţa, doza respectivă va fi omisă de asistentă și va fi administrată abia în dimineaţa următoare. Din acest motiv, autorii raportului subliniază necesitatea introducerii unor modificări în programele EHR astfel încât acestea să permită modificarea administrării medicaţiei în funcţie de necesitate, nu conform unui program generat automat.

10. Piuliţele și șuruburile necesită atenţie suplimentară

Majoritatea componentelor dispozitivelor medicale moderne sunt susţinute prin piuliţe și șuruburi care se pot slăbi în timp, ceea ce ar putea avea consecinţe dramatice. ECRI menţionează peste 24 de rapoarte ale unor situaţii de acest gen, cu echipamente medicale ce variază de la cântare pentru sugari până la sisteme complexe de angiografie. Astfel de evenimente evidenţiază importanţa evaluărilor periodice ale acestor dispozitive de către specialiști, chiar și cele mai mici componente fiind esenţiale în asigurarea siguranţei pacientului.


Notă autor:

Bibliografie

https://www.ecri.org/landing-2020-top-ten-health-technology-hazards

https://www.medscape.com/viewarticle/919603

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe