Newsflash
Internaționale

Trend paradoxal în pandemie: învățarea limbilor străine

de L. Budin - mar. 12 2021
Trend paradoxal în pandemie: învățarea limbilor străine

Un bilanţ al căutărilor pe Google din 2020 arăta că românii au încercat să afle, pe lângă informații legate de pandemie, și rețete de pâine sau de banana bread. În alte țări, cetățenii s-au orientat, paradoxal, către învățarea limbilor străine.

De ce să înveți o altă limbă într-o lume închisă, în care nu se mai poate călători și în care piața muncii e instabilă? Și totuși, în Regatul Unit, mulți au ales, în timpul perioadei de lockdown de la începutul pandemiei, să învețe limba altei țări, se arată într-un articol publicat pe site-ul BBC.  

invatare_limbi

Japoneză sau galeză

În martie anul trecut, când restricțiile impuse de pandemie i-au împiedicat pe britanici să iasă cu săptămânile din casă, s-a înregistrat un număr uimitor de utilizatori pentru aplicațiile de învățare a limbilor străine. S-a atins recordul de 300% de noi utilizatori, apoi cifrele au mai scăzut pe durata verii, ca să crească iarăși în timpul celei de-a doua perioade de izolare.

Mulți au optat, firesc, către limbi de circulație europeană, dar au fost și cetățeni care au încercat să se inițieze în altceva: în japoneză, în hindi sau în galeză. Argumentând, nu se putea altfel, că acest tip de activitate le stimulează creierul și îi ține ocupați. Printre factorii motivanți s-au invocat și curiozitatea, interesul cultural, precum și legăturile de familie.

Evadare mintală

Desigur, au fost și unii care au căutat rețete de maia, filme sau jocuri pe calculator. Încercările altora de a se familiariza cu franceza sau cu spaniola au părut totuși ciudate, într-o vreme în care șansele cuiva de a-și petrece vacanța pe Coasta de Azur sau în Insulele Canare erau minime. Specialiști britanici din domeniul învățământului au descifrat în aceste tentative dorința de evadare mintală, ceva ca o călătorie virtuală într-o altă cultură, dar și nevoia de a face ceva concret, de a duce la bun sfârșit planuri de prea multe ori amânate sau neglijate.

Dezvoltarea personală contează

Mulți britanici au recunoscut că învățarea sau aprofundarea unei limbi străine a avut la bază fie rațiuni nostalgice, fie legate de dezvoltarea personală. În prima categorie au intrat cei care au dorit să reînvie amintirile pline de culoare din vacanțe. În cea de-a doua s-au încadrat cei pe care restricțiile sanitare i-au făcut să-și dea seama că vor altceva de la viață: o altă perspectivă, o altă abordare, ceva ce se poate învăța cu plăcere.

Hrană pentru creier

Un studiu publicat recent și realizat de British Council pe timp de lockdown arată că mulți britanici de vârstă adultă regretă că nu se pot exprima decât în limba natală. Doar 9% din respondenți spun că au continuat să aprofundeze cele învățate la școală, iar 64% afirmă că ar fi dorit să o facă.

Cercetătorii arată că a studia o limbă nouă stimulează gândirea creativă și agilitatea mintală, indiferent de nivelul educațional al celui care învață. Flexibilitatea și creativitatea astfel dobândite pot îmbunătăți inclusiv stăpânirea propriei limbi natale. Și nu contează dacă elevul învață mai repede sau mai lent, și nici dacă a reușit să-și îmbunătățească semnificativ performanțele lingvistice. Efortul mintal e factor stimulator.

Perspective practice

Desigur, învățarea are și urmări practice. Chiar dacă granițele se tot închid și deschid, în funcție de situația pandemică, analizele de piață arată că cererea pentru vorbitorii de limbi străine a crescut în domenii precum marketingul, vânzările sau relația cu clienții. În Marea Britanie, cererea a crescut cu 40% inclusiv în domeniul îngrijirii copiilor – poate pentru că, nemaiputând călători, familiile au angajat bone vorbitoare de limbi străine, pentru a le oferi micuților primele noțiuni într-o altă limbă decât cea natală.

Cererea de vorbitori de limbi străine a scăzut în turism, în industria ospitalității și în retail, dar vremurile, cu siguranță, se vor schimba. E nevoie de translatori și în birourile virtuale ale companiilor, pentru conferințele online.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe