Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Abandonul tratamentului în tuberculoză, rezultatul unei legislaţii deficitare?

Viața Medicală
Bianca URSU vineri, 15 iunie 2018
    Incidenţa bolilor pulmonare a înregistrat o creştere importantă la nivel mondial. Tuberculoza, cancerul pulmonar, bronhopneumopatia cronic obstructivă sunt doar câteva dintre afecţiunile ce intră în apanajul pneumologiei. Trăim în țara cu cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză, România ocupând de ani buni primul loc în Europa în ceea ce privește incidenţa şi mortalitatea acestei boli. Tuberculoza reprezintă o problemă majoră de sănătate publică și chinuie viețile a zeci de români. Dr. Bălașa Iuliana, medic specialist pneumolog, ne-a vorbit despre problemele acute ale sistemului medical românesc, despre lipsa aderenţei la tratament a bolnavilor diagnosticaţi cu tuberculoză şi despre câteva posibile soluţii pentru toate aceste probleme.

    – România este pe primul loc în Europa în ceea ce privește îmbolnăvirile și decesele provocate de tuberculoză. De ce se întâmplă acest lucru?
    – Principala cauză este legată de faptul că nu avem o legislație de control adecvată în această privință, cei mai mulți dintre pacienți refuzând să meargă în sanatorii pentru a-și termina tratamentul, susținând că vor să meargă la dispensarul de care aparțin. De aici și rata mare a abandonului. Pe de altă parte, cei care aleg acest lucru trebuie să își asume responsabilitatea pentru această decizie.

    – Ce considerați că ar trebui să facă statul în plus? Care sunt soluţiile pentru a scădea incidenţa tuberculozei?
    – În prezent există diverse ONG-uri care îi sprijină pe bolnavii din această categorie. Bolnavii care respectă planul de tratament primesc în semn de recompensă bonuri de masă. În acest mod, ei sunt cumva motivați să îl ducă la bun sfârșit. Consider că este o soluție care poate fi implementată și în sistemul de stat. Ar trebui crescut numărul personalului medical care să se ocupe de cazurile pacienților cu tuberculoză și să facă vizite la domiciliu. În responsabilitatea și supravegherea unui medic și a unui asistent intră un număr prea mare de pacienți. De asemenea, țin să menționez aici și prevenția. Din păcate, românii vin foarte rar sau niciodată la cabinetul medicului pentru un consult profilactic, de cele mai multe ori, acesta apelează la tratamentul după ureche și ajunge la medic atunci când boala este deja instalată.

    – Cum a evoluat numărul pacienţilor diag­nosticaţi cu tuberculoză?
    – Din păcate, în cei aproape zece ani de când activez, numărul persoanelor cu tuberculoză este într-o continuă creștere. De asemenea, se identifică o creștere și în numărul cazurilor cu forme mai severe, spre exemplu tuberculoza multidrog rezistentă (TB-MDR).
 
    – Care sunt afecţiunile asociate tuberculozei?
    – În principiu, pacienții cu tuberculoză pulmonară sunt dependenți de consumul de alcool și de fumat. Deseori, această afecțiune este asociată cu bolile cu transmitere sexuală (BTS), imunosupresia sau diabetul zaharat.

    – Care sunt principalele dificultăți pe care le întâmpinați în comunicarea cu pacienții?
    – Cei mai dificili sunt vârstnicii, iar în rândul tinerilor mă confrunt cel mai adesea cu automedicația. Aceștia vin la cabinet cu anumite concepții formate din surse online, lucru care îngreunează relația medic-pacient. Atunci, ca medic, trebuie să convingi pacientul că nu tot ceea ce citește în mediul online este corect și că fiecare individ este unic și atunci metodele de diagnostic, medicația sunt în funcție de nevoile sale. Cumva trebuie să îi câștigi încrederea pentru a putea porni spre un diagnostic și un plan de tratament.

    – În ciuda dificultăţilor meseriei există în mod cert şi satisfacţii...
    – Cea mai mare satisfacție o ai atunci când vezi că pacientul pleacă din cabinet mulțumit. Te bucuri când pacientul este mulțumit de cum a fost abordat și acest lucru îți este dovedit prin faptul că acesta te recomandă mai departe unui prieten. Consider că asta este principala satisfacție profesională.

    – Ce părere aveţi despre înlocuirea tutunului cu noile dispozitive electrice?
    – Nu pot să spun că recomand, dar dacă pacientului îi este mai ușor să renunțe la fumat prin astfel de metode, atunci consider că pentru o perioadă de maximum două sau trei luni este admisă utilizarea țigării electronice.

    – Cum vă explicați creşterea incidenţei cancerului pulmonar față de acum 20–30 de ani?
    – Fumatul a luat amploare în ultimii ani. Dacă ne referim la conținutul țigărilor din zilele noastre, mai mult ca sigur fumatul este printre principalele cauze care au condus la această situație. Din nefericire, vârsta de debut a acestui viciu este foarte mică. Am avut pacienți cu vârsta de 30–40 de ani care au recunoscut că au început să fumeze de la zece ani.

    – Care este rata de supraviețuire în cazul pacienților diagnosticaţi cu cancer pulmonar? Cum poate fi depistată această afecţiune?
    – Depinde foarte mult de bolile asociate și de tipul histopatologic al tumorii. Cei mai mulți pacienți pe care i-am monitorizat nu au supraviețuit mai mult de doi ani. În rândul metodelor clasice de diagnostic se află radiografia. Recomand ca radiografia pulmonară să fie făcută o dată pe an de toată lumea, în special de fumători. Printre metodele moderne actuale se numără bronhoscopia, computer tomograful, rezonanța magnetică.

    – Poate fi reformat sistemul medical românesc?
    – Sistemul medical românesc are nevoie de investiții financiare majore. Nu este suficientă creşterea salariilor personalului medical, este nevoie de resurse adecvate de diagnostic și tratament. Sunt necesare investiţii importante în aparatura din spitale sau pentru a creşte accesul la tratament. De asemenea, îmi mențin părerea că sistemul medical românesc are nevoie de mai mult personal, existând un deficit sever în acest sens. Pe de altă parte, personalul medical ar trebui să participe constant la cursuri de perfecționare, cursuri pe care nu ar trebui să le plătim noi, medicii.

    – Ce aţi schimba în sistemul medical românesc?
    – Sistemul medical românesc încă mai are în structură mentalități care vin în contradictoriu cu abordările sau chiar cu ideile medicilor mai tineri. Acest lucru l-aș schimba cu siguranță.

    – Ați avut anumite aşteptări înainte să intraţi în sistem ca medic specialist?
    – Când vine vorba de așteptări, lucrurile au stat puțin diferit în ceea ce privește aparatura medicală și metodele moderne de diagnostic. În specialitatea în care activez observ totuși o îmbunătățire, ceea ce nu face decât să mă bucure.

    – Poate fi oprit exodul medicilor?
    – În mod sigur, în străinătate, lucrurile nu stau ca în țara noastră. Nu îi sfătuiesc să se întoarcă, nu au de ce. Am avut ocazia să cunosc un alt sistem de sănătate. În 2010 am studiat în Franța și, în urma experienței de acolo, am reușit să compar anumite aspecte. Din păcate, în România, medicina se învață din cărți, lipsind cu desăvârșire lucrurile practice, pentru că nu există resursele necesare. Pentru mine, alegerea de a pleca încă rămâne o opţiune pentru viitor.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.