Conform Federaţiei Internaţionale a Podiatrilor, podiatria este acea profesie a știinţelor medicale dedicată cercetării, prevenirii, diagnosticării și tratamentului deformărilor, patologiei și leziunilor piciorului și structurilor aferente – în relaţie cu întregul corp, precum și cu manifestările bolilor sistemice –, cu ajutorul tuturor sistemelor și tehnologiilor adecvate, folosindu-se de cunoștinţe știinţifice și profesionale specializate.
„Actul de naștere” a ocupaţiei de podiatru în România a fost semnat la 17 decembrie 2018, de Ministerul Muncii și Justiţiei Sociale, având codul COR 226926. Este un pas înainte pentru cei care au nevoie de îngrijire de calitate și eficientă a patologiei piciorului. Despre acest lucru am vorbit cu conf. dr. Ioan Andrei Vereșiu, membru fondator și președinte al Asociaţiei Române de Podiatrie, în avanpremiera celui de-al treilea congres al asociaţiei, care va avea loc la București în perioada 13-15 iunie.
Felicitări pentru introducerea profesiei de podiatru în COR! Ce implicaţii are acest lucru, ce urmează?
Noi, cei implicaţi în toate demersurile prealabile, credem că este un moment important atât pentru serviciile medicale pe care le poate oferi ţara noastră, cât mai ales pentru un număr semnificativ de pacienţi cu probleme dintre cele mai diverse ale picioarelor, care vor beneficia de îngrijirea oferită de profesioniști instruiţi și acreditaţi pentru acest domeniu. Asociaţia noastră a demarat deja un ciclu de cursuri de „formare a formatorilor” pentru îngrijirea piciorului diabetic, patologia cea mai freventă care are nevoie de îngrijire podiatrică. Acestea se adresează asistenţilor medicali, fiziokinetoterapeuţilor, dar și medicilor. De asemenea, am transmis deja conducerii Universităţii de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu” documentaţia necesară pentru avizarea masteratului de Podiatrie și am început, în paralel, demersurile, deloc ușoare, pentru înfiinţarea învăţământului universitar, la nivel de licenţă, pentru acest domeniu. Vreau să subliniez faptul că am făcut oferte și pentru alte universităţi de medicină din ţară și așteptăm răspunsul lor.

28 de intervenţii/zi, 250 de zile/an

Legat de îngrijirile în diabet, se vorbește despre nevoi diferite: de exemplu, ca spitalele să poată angaja dieteticieni sau ca Ministerul Sănătăţii să direcţioneze cadrele medicale spre supraspecializări (cum ar fi cea de podiatru). În acest context, care care ar fi necesarul de podiatri în România?
Diversificarea și acreditarea profesiilor/calificărilor în domeniul îngrijirii sănătăţii este, în opinia mea, una dintre priorităţile medicinei în ţara noastră. Fiziokinetoterapeuţii sunt prezenţi și activi, s-au făcut progrese legale cu dieteticienii (mult prea lente și incomplete), este rândul educatorilor, al chiropracticienilor, al optometriștilor, al pedortiștilor/proteziștilor, al tehnicienilor în circulaţia extracorporeală și în dializă, iar lista poate continua. Credem că într-o primă etapă ar fi nevoie de cel puţin un podiatru pe lângă fiecare spital judeţean, urmând ca acest număr să crească. Un calcul aproximativ arată că numai pentru îngrijirea pacienţilor cu diabet și cu ulceraţii ale picioarelor, active sau în antecedente, care trebuie să fie evaluaţi cel puţin o dată la trei luni și de către un podiatru, conform recomandărilor celui mai recent ghid al Grupului Internaţional de Studiu al Piciorului Diabetic, ar fi nevoie de cel puţin 175 de podiatri care să facă 28 de intervenţii pe zi, 250 de zile pe an! Necesarul este cu siguranţă mult mai mare, dacă ţinem cont de faptul ca podiatrii îngrijesc și un număr semnificativ de persoane cu boli reumatologice, neurologice, ortopedice și, nu în ultimul rând, copii cu probleme ale membrelor inferioare.
Podiatrul ar putea lucra în spital, în privat?
Eu sunt dintre cei care cred că ţara noastră are nevoie de un sistem public de îngrijire medicală solid și competitiv, atât pentru îngrijirea în spitale, cât și în ambulator. În acest sens, prezenţa podiatrilor în sistemul public, atât în spitale, cât și în ambulator, este absolut necesară. Pe de altă parte, gama serviciilor pe care le oferă podiatria o face foarte atractivă și profitabilă și pentru activitatea în privat. În SUA, podiatria se găsește între cele zece cel mai bine remunerate ocupaţii.

„Întotdeauna cere ajutor. Mândria poate fi fatală”

Podiatrul ar trebui să facă parte din echipe multidisciplinare. Cât de bine colaborează cadrele medicale în echipe multi­disciplinare în România? Care este experienţa în acest sens în domeniul diabetului?
M-am folosit de o afirmaţie devenită celebră și am spus, cu altă ocazie, că medicina secolului XXI va fi multidisciplinară sau nu va fi deloc. Consider deci că este imperativ ca împreună cu colegii mei să deprindem și/sau să ne perfecţionăm încontinuu abilităţile necesare colaborării multidisciplinare, cum sunt: comunicarea eficientă, spiritul altruist, reprimarea oricăror orgolii, respectarea standardelor operaţionale. Diabetul zaharat și piciorul diabetic oferă adevărate modele pentru îngrijirea integrată, mutidisciplinară. Numărul de profesioniști care „apar” în viaţa unui pacient cu diabet și complicaţii ale picioarelor poate fi considerat impresionant: medic de familie, diabetolog, cardiolog, neurolog, chirurg, ortoped, dermatolog, infecţionist, podiatru, asistente cu diverse calificari. Lipsa colaborării eficiente dintre aceștia îl poate „costa” pe pacient amputaţia de membru inferior sau chiar viaţa. Am dus cu mine în carieră un motto al unui tratat de urgenţe: „Întotdeauna cere ajutor. Mândria poate fi fatală”. Spitalul Judeţean din Cluj nu oferă un exemplu bun pentru colaborarea interdisciplinară, fiind un anacronic spital pavilionar. Am reușit totuși să înfiinţăm un cabinet profilat pe îngrijirea picioarelor, în care au activat un chirurg și o asistentă specializaţi (între timp, cabinetul a devenit inactiv prin „grija” conducerii spitalului). De asemenea, au fost înfiinţate în ţara noastră două clinici de podiatrie, private, care pot oferi îngrijire multidisciplinară acestei categorii de pacienţi.

Ce consideraţi că ar trebui și ar putea fi făcut mai bine în ceea ce privește managementul programului naţional de diabet?
Cred că „regionalizarea” programului, prin înfiinţarea unor Institute Regionale de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice, cu atribuţii de coordonare și îndrumare, este o prioritate pentru a asigura creșterea calităţii îngrijirii acestui număr mare și în creștere de pacienţi. De asemenea, cred că implicarea mai concretă și mai eficientă a medicilor de familie în îngrijirea pacienţilor cu diabet este foarte necesară.

Care vor fi temele principale ale Congresului de Podiatrie de anul acesta?
Al treilea congres al asociaţiei noastre va aduce și de această dată în faţa audienţei liderii de opinie importanţi la nivel internaţional și local. Vor fi abordate domeniile majore ale podiatriei: evident, piciorul diabetic, dar și biomecanica piciorului, educaţia, pedortezarea, particularităţile chirurgiei piciorului. Toate acestea vor fi abordate în sesiuni comune și workshopuri. Având experienţa congreselor anterioare, suntem convinși că vom putea să stimulăm participarea și interesul colegilor noștri.