Potrivit medicului stomatolog Beatrice Pătrașcu, care folosește în cabinetul său un laser special pentru proceduri minim-invazive, acesta are beneficii în special în tratamentele parodontale.  

Dr. Beatrice Pătrașcu a absolvit, în 2004, Facultatea de Stomatologie în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. În 2011 a dobândit competențe în pedodonție, iar în 2015 a obținut competențe în inhalosedarea în stomatologie. Tot atunci a absolvit un program de mastership în lasere, la Universitatea Aachen, din Germania. În prezent, lucrează în clinica stomatologică Advanced Gentle Dentist.

Cum v-ați imaginat, la momentul absolvirii facultății, că va arăta cariera dv. în stomatologie?

Încă din timpul facultății îmi imaginam cum voi schimba abordarea atitudinii stomatologilor în privința anxietăților dentare ale pacienților români. Aveam certitudinea că voi fi un stomatolog extrem de empatic, pentru că simțeam asta și observam lipsa empatiei în timpul stagiilor din facultate. Nu îmi imaginam, la acel moment, că voi ajunge să practic o stomatologie minim-invazivă și să îmi dedic timpul studierii efectelor diferitelor lungimi de undă laser pe țesuturile din cavitatea bucală, pentru ca apoi să ajung să îmi dotez cabinetul cu șase lasere.

Ce v-a determinat să folosiți tehnologia laser?

În anul 2011 am achiziționat primul Waterlase pentru țesut dur și moale. Se afla pe lista mea de priorități încă din anii 2002-2003, perioadă în care am lucrat în cabinetul unui medic parodontolog, profesor universitar în SUA. Atunci am avut ocazia să înțeleg cât de importantă este tehnologia, am putut să observ evoluția vindecării și beneficiile tratamentelor laser la pacienții tratați în acel cabinet.

Cariile, distruse prin microexplozii

Cum funcționează tehnologia pe care o aveți în cabinet?

Mă voi rezuma în a vă creiona un exemplu în cazul cariilor: lumina laser polarizată (lungimea de undă specifică Er, Cr: YSGG) este absorbită de apa și de hidroxiapatita din structura țesutului cariat și produce microexplozii la nivel celular, care îndepărtează țesutul cariat – o procedură mult mai rapidă și mai eficientă decât metoda clasică.

Care sunt țesuturile care se pretează pentru intervenția cu laser?

Laserele pot fi folosite pe toate țesuturile naturale din cavitatea bucală (smalț, dentină, cement, os, parodonțiu). Cel mai mare avantaj îl resimțim în tratamentele parodontale. Nu există contraindicații, dar nu putem să acționăm cu laserul pe metal, adică nu putem să îndepărtăm obturații vechi de amalgam sau să tăiem lucrări metalice.

Care sunt avantajele acestei metode de tratament?

Nu mai folosim bisturiul sau frezele dentare, nu se mai taie gingia, nu se mai fac suturi, durerea post-intervenție este absentă sau mult diminuată, cantitatea de anestezic folosită este minimă sau, în cazurile inițiale, chiar absentă. Prin folosirea laserului evităm administrarea de antibiotice, lucru care este obligatoriu în cadrul tratamentului parodontal sau chirurgical clasic.

Care sunt neajunsurile unei astfel de tehnologii?

Singurul neajuns este costul (încă) mare al echipamentului, lipsa suportului științific pe plan local, uneori lipsa suportului tehnic. Am investit 60.000 de euro pentru achiziția primului laser din clinică și 20.000 de euro în cursuri doar în primul an, ca să învăț să folosesc corect această tehnologie. Iar pentru rezultate excepționale, ai nevoie de mai multe lungimi de undă în cabinet, adică de mai multe tipuri de lasere, pe care trebuie să știi cum să le combini.

Pacientul trebuie ajutat să se simtă în siguranță

Care sunt metodele moderne de diagnostic și tratament în stomatologie?

Stomatologia este un domeniu extrem de dinamic și evoluat, este ramura care a beneficiat mult de existența scannerelor digitale, a imprimantelor 3D. Metodele de diagnostic includ tomografia computerizată cu fascicul conic (Cone Beam Computer Tomography sau CBCT). Aceasta ne ajută să avem chirurgie predictibilă și sigură (ghidurile chirurgicale pentru implanturile dentare).

Cum poate fi învinsă teama pacienților de medicul stomatolog?

Comunicarea este cheia, primul și uneori cel mai important pas, pentru a crea o alianță cu pacientul, pentru ca apoi să îl ajutăm să se simtă în siguranță, să aibă încredere să ne lase să ne ocupăm de problemele dentare. Cu cei mai mulți dintre ei este suficient doar să avem o ședință de 30-60 de minute, în care să le explicăm care sunt metodele moderne de tratament și prin ce diferă de cele cu care erau ei obișnuiți.

Apoi avem una sau două ședințe mai scurte în care ei înțeleg că nu au motive să fie temători și abia apoi programăm procedurile laborioase și lungi. Dacă pacientul are o fobie pe care nu o putem învinge nici cu gaz ilariant, abia atunci recurgem la ajutorul unui coleg ATI, care să facă o sedare profundă, însă chiar și atunci este nevoie ca acesta să simtă că suntem empatici și că înțelegem fricile lui.

Medicul, perceput ca ultimă soluție

Cum credeți că vor evolua tratamentele stomatologice, în următorii 5-10 ani?

Viitorul va fi digitalizat. Mă aștept ca pacienții să aibă o scanare a dinților, a ocluziei, iar noi, medicii stomatologi, ori de câte ori suntem nevoiți să intervenim, să putem să păstrăm relieful natural al dintelui, să nu modificăm funcționalitatea, ci doar să îmbunătățim în cazurile în care este necesar. Cu siguranță vor evolua și mai mult. Mă aștept ca laserele să fie mai rapide.

Cum credeți că este perceput, în general, medicul de către pacienți?

Experiența îmi arată că, din păcate, de multe ori, medicul este perceput ca ultimă soluție. Din cauza temerilor, care sunt uneori legate de percepția că intervențiile vor fi dureroase, că se așteaptă la lipsă de empatie, alteori din cauze de ordin financiar sau educație – pacientul nu este obișnuit să prevină, ci mai degrabă să trateze în situații critice. Percepție pe care sper că vom reuși să o schimbăm cu noile generații care tind să se informeze mult mai mult.

Dar în activitatea dvs.?

În cabinetele pe care le coordonez eu, pacienții înțeleg calitatea actului medical. Majoritatea caută servicii medicale corecte și ne apreciază pentru că lucrăm în echipă și pentru că orice caz este abordat interdisciplinar. Totodată, ne apreciază și pentru empatie, comunicare și posibilitatea de a ne nota, la plecare, pentru calitatea experienței, instrument pe care l-am creat și l-am pus la îndemâna lor.

Un deschizător de drumuri

În afara cabinetului vă mai rămâne timp pentru pasiunile dv.? Ce faceți în timpul liber?

Mi-am schimbat mult prioritățile în ultimii 15 ani. Dacă în primii ani după terminarea facultății lucram în mod regulat 10-12 ore pe zi, acum încerc să îmi mențin programul personal la 6 ore pe zi cu pacienții. Citesc în fiecare zi articole medicale, dar și câteva pagini de beletristică. Încerc să petrec cât mai mult timp cu fiica mea, care are 12 ani, să facem cât mai mult sport și să călătorim împreună.

Ați fost tentată să profesați în străinătate?

Da, am cochetat cu această idee în diverse ocazii, dar niciodată suficient cât să devină o realitate. Am ales să revin și să rămân în România pentru a fi mai aproape de cei care îmi sunt dragi și care îmi lipseau, dar și pentru că încă mai cred cu tărie că și aici putem să ne desfășurăm activitatea la cele mai înalte standarde, că și aici munca și eforturile noastre sunt apreciate la justa lor valoare.

Care sunt cele mai mari satisfacții pe care vi le aduce profesia dvs.?

Cea mai mare satisfacție de până acum a fost momentul în care am realizat că pot face frenectomii laser, fără nici un pic de durere, bebelușilor care nu se pot atașa la sân sau copiilor mici care au mobilitate limitată a limbii. De asemenea, am adus din SUA primul aparat de inhalosedare cu protoxid de azot și oxigen și am fost un deschizător de drumuri în ceea ce privește abordarea și managementul pacienților anxioși.