Pornind de la publicarea recentă a noilor rapoarte GLOBOCAN privind incidența și mortalitatea cancerului la nivel mondial, am stat de vorbă cu dr. Mircea Dediu despre datele acestuia, dar și despre situația actuală din oncologia românească și despre gradul real de aplicabilitate în România a ultimelor recomandări din ghidurile de specialitate. Potrivit medicului oncolog, deși în țara noastră este disponibilă o paletă cuprinzătoare de medicamente inovatoare decontate prin CNAS, prescrierea lor este afectată de birocrație.

– Recent, au fost publicate noile rapoarte GLOBOCAN cu privire la incidența și mortalitatea cancerului la nivel mondial. V-au surprins concluziile acestora? Ce noutăți aduc ele?
– Datele publicate în raportul GLOBOCAN sunt în concordanță cu așteptările legate de evoluția afecțiunilor neoplazice la nivel mondial. Se constată o creștere a incidenței la 18,1 milioane de cazuri noi pe an și o creștere corespunzătoare a mortalității la 9,6 milioane de decese pe an. Pe primul loc ca incidență se situează cancerul mamar la femei, respectiv 24,2% din totalul cazurilor de cancer (aproximativ unu din patru cancere diagnosticate la femei sunt cancere mamare). În cazul bărbaților, cancerul pulmonar reprezintă aproximativ 14,5% din totalul cazurilor de cancer, ocupând și primul loc în cadrul mortalității specifice prin cancer. Îngrijorătoare este și creșterea mortalității prin cancer pulmonar la femei. Acesta a devenit prima cauză de deces legat de cancer la femei în 28 de țări (incluzând Statele Unite ale Americii și Europa de Vest).

– Cum se prezintă România la acest capitol, din punct de vedere statistic?
– Datele despre România sunt incluse în cadrul mai larg al țărilor din Europa de Est. Se remarcă locul întâi ocupat de cancerul rectal din punctul de vedere al mortalității, pe locul al doilea se află cancerul pulmonar și cel gastric, locul al patrulea este rezervat cancerului colonic, iar pe locul al șaptelea se află cancerul de col uterin (imediat după țările africane și cele din Asia de Sud-Est).

 – Are România un registru de cancer la nivel național? Sau datele vehiculate sunt estimări?
– În prezent nu există un registru național de cancer. Datele despre România includ statistica registrului care funcționează în zona de nord-vest a țării.

– S-a tot vehiculat ideea implementării unui program național de cancer în România. S-a reușit ceva în această direcție? Dacă da, ce anume?
– Există un Program Național de Oncologie prin care se eliberează toate medicamentele citostatice decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). De asemenea, știu că se decontează de CNAS și ședințele de radioterapie.

– Cum este privit de specialiști screeningul pentru cancerul de sân din țara noastră?
– În prezent, screeningul cancerului de sân se face în mod oportunist. Astfel, deși există facilități de investigație mamografică, procedurile de informare a femeilor în privința accesibilității nu sunt puse la punct la nivel național.

– Urmează Congresul Național al Federației Societăților Române de Cancer, pe care îl organizați. Câte persoane estimați că vor participa la eveniment?
– Până în prezent sunt înscriși peste 300 de participanți și estimăm că la congres vor fi aproximativ 400-500 de participanți în total.

– Care sunt categoriile de specialiști vizate de organizatori, din punctul de vedere al temelor abordate la congres?
– Congresul abordează tratamentul multimodal al cancerului, fiind prezentate teme ce interesează atât medicii oncologi medicali, cât și radioterapeuții și medicii chirurgi. De asemenea, vor fi sesiuni care se adresează fizicienilor, cercetătorilor în domeniul cancerului, dar și asistenților medicali.

– Ce tematică propune congresul de anul acesta? Care sunt cele mai importante subiecte care vor fi abordate?
– Dorim să abordăm în mod cât mai cuprinzător ultimele noutăți terapeutice și diagnostice în cadrul majorității localizărilor neoplazice. În plus, cu predilecție, dorim să adresăm aspecte noi în tratamentul cancerului pulmonar, al sânului, al cancerului colorectal și al melanomului malign.

– Ce va aduce nou congresul de anul acesta?
– Un aspect inedit al ediției de anul acesta a congresului este reprezentat de cele două sesiuni de excepție, Presidential Symposiums. Timp de 90 de minute dedicate fiecărei sesiuni, invitați de marcă din străinătate vor adresa aspecte de maxim interes în legătură cu mecanismele imunitare din cancer și cu modul în care acestea pot fi utilizate în dezvoltarea imunoterapiei. De asemenea, vor fi abordate subiecte de interes, precum situația tratamentului actual al melanomului malign, în care imunoterapia și tratamentele țintite oferă perspective terapeutice de neconceput în urmă cu câțiva ani, cât și cele mai importante date legate de terapiile inovatoare consacrate deja în terapeutica cancerului pulmonar și a celui de sân.

– Câți speakeri vor susține lucrări și ce invitați speciali aveți?
– Avem invitați de marcă din străinătate, precum prof. dr. Jean Pierre Armand (Institutul „Gustave Roussy” din Paris), prof. dr. Dirk Schadendorf (directorul Departamentului de Dermatologie de la Spitalul Universitar din Essen), prof. dr. Michael Untch (șeful Centrului interdisciplinar pentru cancer de sân al Spitalului Helios din Berlin), prof. dr. Thomas Brodowicz (Spitalul AKH din Viena), dar și speakeri de marcă din țară – prof. dr. Rodica Anghel, prof. dr. Tudor Ciuleanu și alții.

– Ne puteți da câteva exemple de lucrări mai importante susținute de invitații speciali?
– Prof. dr. Jean Pierre Armand va prezenta cele mai relevante informații legate de diversele căi biologice care stau la baza funcționării sistemului imunitar, cât și mecanismele prin care medicamentele moderne, aflate deja în uz, pot acționa asupra acestor căi biologice, reușind să blocheze creșterea tumorală. Prof. dr. Dirk Schadendorf va prezenta, pe larg, progresele înregistrate în cazul melanomului malign, care până nu demult nu beneficia de nicio variantă terapeutică eficientă. În prezent, sunt disponibile atât tratamente țintite pentru cazurile cu mutație BRAF, cât și tratamente imune eficiente atât în cazurile BRAF wild type, cât și în cele BRAF mutante. Modalitatea optimă de secvențiere a acestor tratamente va fi detaliată în cadrul Presidential Symposium de vineri, 5 octombrie 2018. De asemenea, în cadrul Presidential Symposium de sâmbătă, 6 octombrie 2018, prof. dr. Tudor Ciuleanu va oferi un overview al standardului actual de tratament în cancerul pulmonar, în timp ce prof. dr. Michael Untch va face o trecere în revistă a principalelor modalități terapeutice inovatoare în cancerul mamar.

– Oncologia este un domeniu în continuă cercetare. Care este gradul real de aplicabilitate a ultimelor recomandări din ghidurile de specialitate?
– În momentul de față, avem disponibilă o paletă destul de cuprinzătoare a medicamentelor inovatoare lansate în ultimii ani, decontate prin CNAS. Desigur, mai sunt unele produse care nu sunt disponibile în prezent, în cazul cărora sperăm să avem cât de curând toate formalitățile încheiate pentru a le putea prescrie și pacienților noștri.

– În România există instituția „tumor boardului”? Este o practică obișnuită? Se bucură pacienții români de o abordare multidisciplinară?
– Tumor boardul – respectiv, comisia de indicație multidisciplinară – ar trebui să funcționeze în cadrul tuturor unităților medicale care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul pacienților neoplazici. Din cunoștințele mele, majoritatea unităților mari (cu secții de chirurgie, radioterapie și oncologie medicală) au comisii multidisciplinare funcționale.

– Care este situația din punctul de vedere al radioterapiei în România, al îngrijirilor paliative, al personalului specializat etc.?
– Radioterapia continuă să rămână deficitară în România. Deși există centre private nou apărute, acestea nu reușesc să preia toți pacienții care ar necesita iradiere. Centrele de îngrijiri paliative sunt aproape inexistente, deși majoritatea pacienților în stadii avansate ar necesita asistență în acest domeniu. În privința personalului medical, continuă să existe un deficit, atât în rândul medicilor, cât și al asistentelor medicale. Problema financiară, parțial corectată, nu este singurul motiv care determină medicii și asistentele medicale să prefere să lucreze în străinătate.

– Care sunt principalele problemele cu care se confruntă medicii oncologi în România?
– Principala problemă este încărcătura birocratică a activității zilnice. Aceasta parazitează excesiv activitatea medicală propriu-zisă și conduce, inevitabil, la o diminuare substanțială a timpului alocat evaluării pacienților și, implicit, la scăderea calității actului medical. Un exemplu ar fi noile medicamente inovatoare introduse pe lista de gratuități, care pot fi prescrise numai după completarea de formulare și obținerea aprobărilor din partea CNAS. În același timp, este obligatorie respectarea unor protocoale terapeutice foarte rigide, care în practica curentă impun un consum excesiv de energie și timp.

– Rezolvarea lor ține doar de sistemul de sănătate sau și de profesioniști?
– Sunt multe aspecte ce ar trebui rezolvate, dar unul dintre ele mi se pare esențial: degrevarea medicilor de sarcini birocratice inutile și excesive. Această modificare le-ar permite specialiștilor din domeniul medical să aibă timp suficient pentru a sta de vorbă cu pacienții și pentru a-i examina.