Newsflash
Interviuri

Cardiologia românească, la loc de cinste în anul 2020

de Dr. Mădălina Badea - oct. 30 2020
Cardiologia românească,  la loc de cinste  în anul 2020

Anul acesta, România a fost reprezentată la ESC 2020 Virtual Competition de o echipă de medici rezidenţi cardiologi care a reușit să obţină premiul I.

Ca în fiecare an, în apropierea toamnei, lumea cardiologiei își îndreaptă privirea către Congresul European de Cardiologie. Anul acesta, interesul a fost cu atât mai mare, întrucât România a fost reprezentată la ESC 2020 Virtual Competition de o echipă de medici rezidenţi cardiologi care a reușit să obţină premiul I.

Dr. Adrian Giucă 2

Dr. Adrian Giucă, căpitan de echipă și medic rezident în anul II la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu” din București, ne povestește despre cum au reușit această performanţă și cum este privită cardiologia românească din perspectiva medicului aflat la început de drum.

Medicina contemporană a ajuns la un nivel de tehnologie, terapie și mai ales înţelegere a fenomenelor care în urmă cu 20 de ani părea doar un vis frumos.

Ce presupune ESC 2020 Virtual Competition, desfășurată în premieră în mediul virtual?

Este al treilea an în care această competiţie este organizată și presupune interacţiunea cu un pacient virtual, un simulator, care încearcă să reconstruiască într-un mod cât mai fidel (și reușește) condiţiile pe care un medic cardiolog le întâlnește în faţa unui pacient critic, fie în unitatea de terapie intensivă coronariană, fie în departamentul de primiri urgenţe.

Câte echipe au participat și cum s-a desfășurat competiţia?

Tabloul competiţional a fost format din 25 de naţiuni participante, majoritatea de pe teritoriul Europei, dar au existat și concurenţi din afara bătrânului continent. Concursul propriu-zis a avut două faze: una iniţială, de calificări și apoi marea finală care s-a desfășurat între primele trei naţiuni clasate.

Etapa calificărilor s-a întins pe parcursul mai multor zile, offline, și fiecare echipă a primit un caz clinic pe care a trebuit să-l rezolve într-un interval de timp (15 minute).

Ce fel de acţiuni sunt punctate în cadrul concursului?

Concursul în sine punctează mai multe tipuri de acţiuni pe care medicul trebuie să le întreprindă: anamneză, examen obiectiv adaptat situaţiei simulate, investigaţii paraclinice, diagnostic de etapă și, în final, instituirea unei terapii adecvate. În funcţie de cât de corect, rapid și eficient iei deciziile ești ulterior punctat.

După calificări ne-am clasat pe locul I, iar în marea finală am concurat împotriva Turciei și a Slovaciei. Diferenţele între finală și etapele premergătoare sunt reprezentate de desfășurarea în format live, online și existenţa unui singur caz clinic, pentru uniformizare. Dacă în calificări fiecare echipă a întâmpinat un alt scenariu clinic, în finală toţi am avut de tratat același pacient.

Competiţia, întotdeauna benefică

Cum v-aţi pregătit pentru competiţie?

Ca să fiu sincer, înainte de etapa calificărilor nu ne-am pregătit în mod special. Am luat contact cu platforma de simulări și am încercat iniţial să o înţelegem: cum se interacţionează rapid cu ea, cum punctează diferite acţiuni etc. De asemenea, am stabilit reguli foarte clare în legătură cu rolul fiecăruia și mai ales faptul că trebuie să fim siguri pe ceea ce facem.

Scopul acestor reguli a fost acela de a-mi facilita mie interacţiunea cu simulatorul (unul dintre rolurile căpitanului, poate chiar cel mai important și dificil, este acela de a fi singurul membru al echipei care are contact propriu-zis cu pacientul).

După calificări, am început să ne pregătim serios pentru finală: fiecare și-a etalat punctele forte și cele mai puţin forte astfel încât să ne sprijinim unul pe celălalt, am stabilit ordinea în care vom desfășura etapele iniţiale ale interacţiunii cu pacientul, ne-am făcut diverși algoritmi de evaluare a cazului în funcţie de simptomatologia iniţială și de ce sugerează aceasta etc. Apoi, am început să rezolvăm diverse cazuri pentru antrenament.

Care a fost atuul care v-a ajutat să obţineţi marele premiu?

Comunicarea, fără discuţie. Deși nu ne-am cunoscut personal până în momentul în care am aflat că vom alcătui echipa României, am comunicat perfect pe toată durata concursului.

Studierea medicinei la universităţi recunoscute atât pe plan naţional, cât și internaţional și continuarea rezidenţiatului în instituţii de prestigiu ale cardiologiei românești, ne-au facilitat interacţiunea. Onestitatea și modestia au completat tabloul necesar performării la un nivel înalt în acest concurs.

Fiecare a spus ce noţiuni și patologii stăpânește, astfel încât nu au existat momente contradictorii sau în care să nu știm ce decizie urmează să luăm în legătură cu pacientul.

De ce este important ca medicii rezidenţi să participe la astfel de competiţii?

Indiferent de aspectele pe care le îmbracă, noţiunea de competiţie este întotdeauna benefică. Atât timp cât concurenţa este constructivă, nimeni nu trebuie să se dea în lături de la a participa activ la congrese, conferinţe, simpozioane și chiar concursuri.

Pentru tânărul medic aflat la început de drum, indiferent de specializarea pe care a ales-o, competiţia trebuie să fie mereu imboldul necesar progresului, performanţei și excelenţei, dar cu admiterea stării de inferioritate, dacă îi putem spune așa, în faţa complexităţii,
engimelor și necunoscutelor organismului uman.

Vocaţie transformată în chemare

Ce v-a determinat să alegeţi medicina și cardiologia ca specialitate?

Provenind dintr-o familie de medici cu o lungă tradiţie în practicarea acestei „arte”, în liceu, părinţii mei (mama – cardiolog și tatăl – neurolog) au încercat să-mi propună și alternative la medicină, știind ce presupune o astfel de alegere. Cu toate acestea, în cazul meu a existat o vocaţie și alegerea a fost relativ simplă. În facultate nu mi-am limitat opţiunile focalizându-mă pe o singură direcţie, dar încă din anul I am simţit o chemare particulară spre cord și sistemul cardiovascular.

Ulterior, deși facultatea și studiul îmi ocupau mare parte din timp, am început din anul II să merg în Clinica de Cardiologie a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu”. Deja vocaţia începea să se transforme în chemare. Acum, la aproximativ șase ani distanţă de acele momente speciale știu că am făcut alegerea corectă.

Care sunt punctele esenţiale din pregătirea unui medic rezident?

În cardiologie în particular, există actualmente o multitudine de supraspecializări pe care le poţi alege. Totuși, înainte de a ajunge acolo, ca orice casă trainică, trebuie să ai o fundaţie solidă.

Dacă vrei să faci ecocardiografie de performanţă, poate părea redundant să studiezi electrofiziologie, dar toate aceste noţiuni în final se vor completa una pe cealaltă și vei avea o privire integrativă asupra patologiei cu care te întâlnești.

Să nu uităm ceea ce ne-au învăţat profesorii și mentorii noștri: nu tratăm boli, tratăm pacienţi. Pacienţi! Oameni. Uneori, un cuvânt bun pentru cineva aflat în suferinţă poate însemna enorm. În toată agitaţia și graba zilnică să nu uităm să fim empatici. A fi medic înseamnă a trata atât biologicul, cât și psihicul.

Munca în echipă, o problemă în România

Există alte proiecte sau realizări profesionale pe care doriţi să le împărtășiţi?

Ca proiecte profesionale pot să amintesc despre lucrarea mea de suflet, lucrarea de doctorat de care actualmente mă ocup intens și care tratează diferitele faţete ale afectării cardiovasculare pe care scleroza sistemică (sclerodermia) le determină.

Bolile cardiovasculare genetice rare reprezintă drumul pe care îl parcurg, în paralel cu pregătirea completă în cardiologie și astfel, continui traseul început în anul V de facultate cu lucrarea de licenţă.

Cât despre realizările profesionale, pentru mine cea mai mare realizare este că în fiecare zi practic ceea ce iubesc.

Care ar fi punctele esenţiale ce necesită îmbunătăţire în sistemul medical românesc?

Nu este de datoria mea să pun degetul pe ceea ce trebuie îmbunătăţit, întrucât sunt abia la început și nu am suficientă experienţă. Totuși, cred că medicinei din România contemporană îi lipsește un lucru fundamental: munca în echipă.

Trebuie să trecem de la vechea paradigmă „eu singur le rezolv pe toate și le știu pe toate”, la a lucra împreună, departe de orgolii, pentru bolnavi. Avem nenumăraţi medici dedicaţi și profesioniști în toate ramurile și trebuie să-i aducem la un loc.

Cine a reprezentat România la competiţia de cazuri clinice din cadrul Congresului

Echipa a fost formată din patru tineri cardiologi entuziaști, dăruiţi în totalitate meseriei lor și profesioniști desăvârșiţi: Radu
Miftode – medic rezident cardiolog anul III la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Spiridon” din Iași, Ruxandra Dăneţ –
medic rezident cardiolog anul V la Spitalul Universitar de Urgenţă București, Hayat Memis – medic rezident cardiolog anul
V în cadrul aceleiași instituţii și Adrian Giucă – căpitanul echipei, medic rezident cardiolog anul II la Institutul de Urgenţă
pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu” din București.

Screenshot 2020-10-29 191613

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe