Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Cât de sigure sunt suplimentele alimentare

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 18 noiembrie 2022

Piaţa europeană de suplimente alimentare s-a cifrat, doar în 2019*, la aproximativ 15 miliarde de euro în Europa, iar proiecţia pentru 2027 arată o valoare de 34 de miliarde de euro. În România se observă aceeași tendinţă de creștere:

„În 2022 s-a înregistrat o creștere de 22% faţă de 2021, când valoarea pieţei era de aproximativ 600 de milioane de euro”, spune dr. Călin Mustaţă, director comercial, medical și de reglementare în cadrul unei companii distribuitoare de suplimente alimentare. Am stat de vorbă cu acesta pentru a elucida o serie de aspecte în ceea ce privește suplimentele alimentare.

Calin Mustata

De ce există această dinamică în piaţa suplimentelor alimentare?

În primul rând, pentru că populaţia geriatrică crește, crește speranţa de viaţă atât în Europa, cât și în România. Populaţia geriatrică prezintă multe boli cronice și apelează la suplimentele alimentare pentru menţinerea stării de bine. Hrana pe care noi o consumăm nu mai are aceeași calitate nutritivă ca aceea din trecut.

Ce diferenţiază aceste produse de medicamente?

Conform definiţiei, suplimentele alimentare sunt surse concentrate de nutrienţi. O gamă largă de nutrienţi și alte ingrediente pot fi prezente în aceste produse, inclusiv, dar fără a se limita la vitamine, minerale, aminoacizi, acizi grași esenţiali, fibre și diverse plante și extracte din plante. De cealaltă parte, medicamentul, conform definiţiei OMS, este o substanţă sau un amestec de substanţe utilizate pentru diagnosticarea, tratamentul, ameliorarea sau prevenirea unei boli sau a tulburărilor funcţionale la om sau animal. Deci, prin definiţie, suplimentele alimentare nu tratează boli, ele doar ajută nutriţional la menţinerea stării de sănătate a organismului.

De la EFSA se dă ora exactă

Câtă încredere putem avea în suplimentele alimentare?

În Europa sunt reguli foarte stricte legate de compoziţie și de siguranţă pentru suplimentele alimentare. Un rol important în acest sens îl are EFSA – Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară –, înfiinţată în 2002 pentru a servi drept sursă imparţială de consiliere știinţifică pentru managerii de risc și a comunica riscurile asociate cu alimentele. Pot spune că EFSA este „biblia” în acest domeniu – de acolo se dă ora exactă în Europa pentru piaţa suplimentelor alimentare.

Mai exact, ce verifică această agenţie?

Fiecare ingredient care poate intra în compoziţia unui supliment alimentar este preaprobat de EFSA. Iar dacă ingredientele sunt sigure, nu cred că pot deveni nesigure în combinaţii. Există și o listă de ingrediente sau de extracte interzise, și dacă produsul conţine acele ingrediente, nu poate fi înregistrat. Între 2005 și 2009, EFSA a efectuat o evaluare cuprinzătoare a substanţelor care pot fi utilizate în UE ca surse de vitamine și minerale pentru suplimentele alimentare.

Demersul a inclus atât evaluarea siguranţei unei surse de nutrienţi la nivelurile de aport sugerate de solicitant, cât și biodisponibilitatea nutrientului din sursă, adică eficacitatea cu care mineralele sau vitaminele sunt eliberate în organism.

Aditivii care intră în compoziţia acestor produse sunt regle­mentaţi?

Sigur. Toţi aditivii care se folosesc în suplimentele alimentare sunt reglementaţi la nivel european. La anumite intervale de timp, chiar sunt reevaluaţi, pentru că ei trebuie să fie stabili. Un exemplu recent este cazul utilizării aditivului dioxid de titan. Deși nu există dovezi clare că este un pericol real pentru consumul uman, simplul fapt că existau niște suspiciuni a determinat autoritatea competentă să recomande încetarea utilizării acestuia în alimente, deci și în suplimentele alimentare. Urmarea: Comisia Europeană a elaborat un regulament de eliminare a acestei substanţe de pe lista aditivilor permiși.

În România sunt respectate aceste reglementări?

Reglementările EFSA sunt mai mult decât legislaţia naţională. Ele primează în faţa organismelor românești de înregistrare. Și totuși, piaţa românească este una destul de haotică în ceea ce privește supli­mentele alimentare. Dar nu din cauza unui vid legislativ, ci mai degrabă a follow-up-ului pe legislaţia existentă. Avem o legislaţie chiar mai dură decât în alte ţări europene.

Testele cad în sarcina producătorului

Cum ia naștere un asemenea produs?

Pot să vă spun cum procedăm noi. Majoritatea ideilor vin de la medicii pe care îi vizităm și îi informăm despre produsele noastre. Și vizităm foarte mulţi medici. Multe idei vin și de la medicii de top cu care colaborăm în departamentul nostru medical. Propuneri primim și de la producătorii cu care lucrăm. Ideea ia naștere din nevoile identificate în piaţă. Cu ideea de produs ne adresăm producătorului – unul sau doi producători – care caută ingredientul cel mai potrivit, ne propune formula, pe care în prealabil a testat-o din punct de vedere toxicologic, stabilitate ș.a.m.d.

Producătorul îl testează?

Da, el propune formula, el face testele de stabilitate, puritate, concentraţie, de siguranţă... sunt foarte multe teste prin care trebuie să treacă produsul, pentru că el face dosarul de produs în principal. Noi notificăm produsul la autorităţile competente din România. Facem și noi studii observaţionale, în care angajăm câţiva medici, niște loturi de pacienţi și măsurăm mai mulţi parametri.

Cine și cum autorizează punerea lor pe piaţa românească?

Suplimentele alimentare se pun pe piaţă, după cum ne spune legislaţia în vigoare, în baza certificatului de notificare emis de autoritatea competentă. În funcţie de natura suplimentelor alimentare, acestea se notifică la Institutul de Bioresurse Alimentare, la Institutul de Sănătate Publică, iar atunci când este vorba de dispozitive medicale, la Ministerul Sănătăţii, urmând procedurile cerute de fiecare instituţie în parte.

De formaţie medic

Sunteţi și medic, credeţi în aceste produse?

Da, sunt de formaţie medic, dar am profesat doar doi ani, iar de 20 de ani lucrez în industria farmaceutică din România. Am făcut asta pentru că am convingerea că aceste produse pot aduce multe beneficii sănătăţii umane. Dacă ai un organism echilibrat, șansele de a te îmbolnăvi sunt mici. Poţi să nu ajungi la medicamente sau măcar să întârzii momentul. Eu nu vreau să mă refer la produsele naturale care nu sunt conforme, ci la cele conforme. Și sunt destule. În plus, părerea mea este că medicina alopată, să spun așa, sau produsele alopate și-au cam atins limitele.

De ce credeţi asta?

Dacă mă gândesc, cred că ultima descoperire revoluţionară a fost Viagra. De la Viagra încoace nu știu dacă au mai schimbat o catenă într-o formulă chimică. După părerea mea, sunt tunuri de marketing, formula de bază [pentru antibiotice]  a rămas tot ofloxacina. Descoperiri mari nu s-au mai făcut. Cred că astea sunt limitele. Poate după Viagra să fi fost acel tratament care vindecă hepatita C. E surprinzător de bun, e și la noi, dar costă 80.000 de euro un tratament. Dar vindecă. Poate terapia genică va mai schimba ceva, dar aici vorbim de altceva.

Nutraceuticele, un aliment-medicament?

Un nou concept face valuri în această piaţă, nutraceuticele. Cu ce diferă acestea de suplimentele alimentare?

„Nutraceutice” e un termen, este un concept practic, care a fost folosit pentru prima dată în 1989 de Stephen DeFelice, fondatorul și președintele Fundaţiei pentru Inovare în Medicină, o organizaţie americană care încurajează cercetarea în domeniul sănătăţii medicale. El a definit acest termen ca fiind un aliment sau o parte a unui aliment care are un beneficiu medical sau pentru sănătate, inclusiv prevenirea și tratamentul bolilor.

Deci, practic, nutraceuticele sunt suplimente alimentare cu ingrediente studiate sau care au trecut prin studii observaţionale pe produs, care, spun eu, certifică siguranţa și beneficiile pe care le aduc sănătăţii omului. Termenul este folosit, așadar, pentru a descrie aceste alimente funcţionale din punct de vedere medicinal sau nutriţional.

* https://www.fortunebusinessinsights.com/industry-reports/europe-dietary-supplements-market-101918

Etichete: suplimente alimentare regulamente suplimente alimentare

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC