Newsflash
Interviuri

Ce înseamnă un somn bun?

de Dr. Laura Davidescu - iul. 29 2022
Ce înseamnă un somn bun?

Răspunde întrebării din titlu dr. Oana Deleanu, președinta secţiunii de Somnologie și Ventilaţie non-invazivă a Societăţii Române de Pneumologie.

Oana Deleanu

CARTE DE VIZITĂ:

  • Medic primar Pneumologie, expert în Somnologie
  • Șef de lucrări la UMF „Carol Davila” București
  • Președinte al secţiunii de Somnologie și Ventilaţie noninvazivă a Societăţii Române de Pneumologie
  • A efectuat peste o mie de studii de somn, diagnostice și titrări (APAP și manuale) în laboratorul de somn al Institutului de Pneumoftiziologie „Dr. Marius Nasta” București și în clinica Somnolog.

După un stagiu la Cardiologie (la prof. dr. Leonida Gherasim de la fostul Spital Municipal – actual SUUB – n.n.), rezidenta Oana Deleanu a ajuns, nu foarte convinsă că-i va plăcea pneumologia, la Institutul „Marius Nasta”, unde l-a cunoscut pe profesorul Mihălţan. Așa a ajuns să lucreze pe Somnologie, care a devenit în scurt timp o pasiune, pentru că domeniul combină tot ceea ce o interesa: patologia cardiovasculară, neurologia și neurofiziologia (și-a dat licenţa pe scleroză multiplă), dar și psihologia/psihiatria. Spune că a învăţat mult și nu se oprește, chiar acum face un masterat de Neurologie în Elveţia și se declară fascinată de studiile despre creier care se desfășoară  la nivel internaţional.

„E o lume întreagă, în care noi nu știm ce se întâmplă în capul nostru, pentru că nu putem pătrunde în interior, să studiem un creier in vivo. De prin 2007 încoace sunt pasionată de cercetarea somnului și nu cred că-mi voi descoperi o pasiune mai mare de-atât”, mărturisește specialista care a contribuit, alături de prof. dr. Florin Mihălţan, la dezvoltarea competenţei de Somnologie în România.

Despre cantitatea și calitatea somnului

Cum putem spune că dormim bine?

Un somn bun înseamnă să fie suficient cantitativ, și aici vorbim de șapte-opt ore legate de somn; mai puţin este deprivare de somn, mai mult este hipersomnolenţă, și ambele se încadrează în categoria patologiilor. Nu există „eu mă mulţumesc cu șase ore de somn pe noapte, că funcţionez bine și așa”! Foarte puţini oameni au nevoie cu adevărat de atât de puţin somn. Aceste șapte-opt ore trebuie să fie nefragmentate, pentru că în a doua parte a nopţii avem mai puţin somn de tip REM și mai mult somn profund, care este somnul folositor organismului!

Dacă vorbim de calitatea somnului, sunt foarte multe lucruri de spus: să respectăm niște reguli de igienă a somnului – nu zgomot, nu masa în pat, nu lucrat în pat ș.a.m.d. Pe de altă parte, există patologii ale somnului, sunt peste 80, dintre care multe lasă în urmă fie hipersomnolenţă (mai rar), fie deprivare de somn de calitate.

Al treilea lucru este reprezentat de orice altă boală care ne tulbură somnul și duce la așa-zisa insomnie. Dacă ai o ruptură de perineu și te duci de 11 ori pe noapte la toaletă, ăla nu e somn de calitate! Sau ai o criză de astm, tuse, arsuri de la boala de reflux gastroesofagian, ai dureri de cap, de măsele, de oase – toate acestea nu permit un somn de calitate. Totuși e normal ca în timpul nopţii să ne trezim, să deschidem ochii, să mergem la toaletă o dată sau de două ori, cu condiţia să ne reluăm somnul rapid.

Anamneză cât mai amănunţită

Mai sunt și alţi „inamici” ai somnului?

Da, somnul de scurtă durată – deprivarea de somn, care este o boală a societăţii contemporane și se datorează celorlalţi inamici, cum ar fi televizorul, mesele copioase luate târziu, băutul de alcool cu patru ore înainte de somn. Atenţie și la nicotină înainte de culcare, inclusiv fumatul de narghilea, care trezește creierul, e un stimulator de vigilenţă; la fel cola, ciocolata, cacaua.

Mai sunt bolile somnului, diversele dureri; pot fi și unele medicamente: diureticele sau chiar banalele antihipertensive, care au acest efect, de modificare a structurii somnului. De aceea este foarte important ca, dacă avem tulburări de somn, anamneza făcută de medic să fie foarte amănunţită.

Cum decurge consultul la somnolog?

În general, facem un preconsult. Eu merg pe stilul mai vestic, în care doctorul nu e nevoit să cântărească pacientul, să-l măsoare, să-i ia tensiunea, pulsul, să-i fotocopieze analizele sau să-i dea să completeze un chestionar. Sunt lucruri pe care le face o asistentă. Când pacientul intră în cabinet, deja a răspuns la mai multe întrebări, știm cam la ce să ne gândim, de unde să pornim anamneza.

La un pacient care are insomnie, trebuie discutat mult cu el, nu e un lucru pe care să-l rezolvi în zece minute și să-i prescrii niște tablete. Pentru sindromul de apnee în somn, consultaţia este mai simplă, pentru că pacientul vine deja trimis de familie, pentru că sforăie și deranjează somnul celorlalţi, horcăie, are senzaţie de sufocare, e somnolent în timpul zilei.

Chestionar pentru depistarea tulburărilor de somn

Când ar trebui să trimită un medic de altă specialitate la consult de somnologie?

Când pacienţii nu dorm bine, când nu se odihnesc, se trezesc de multe ori peste noapte, când partenerul sau altcineva din anturaj observă comportamente anormale – somnilocvie (vorbit în somn), somnambulism, bruxism (scrâșnitul dinţilor, lucru pe care poate să-l observe stomatologul, care vede smalţul afectat) sau când medicul de familie le aplică un simplu chestionar, cu acronimul STOP BANG.

STOP BANG

Întrebările din chestionar ajută la punerea unui diagnostic de tulburare de somn. Îl puteţi downloada de pe site-ul somnolog.ro:

  • S – snoring (sforăit)
  • T – tired during the day (oboseală, somnolenţă diurnă)
  • O – observed stop breathing while sleep apnea (cineva a observat că pacientului i se oprește respiraţia, persoana horcăie)
  • P – high blood presure (hipertensiune arterială, medicaţie antihipertensivă)
  • B – BMI (indice de masă corporală peste 35)
  • A – age (vârsta de peste 50 ani)
  • N – neck circumference (circumferinţa gâtului, de peste 37 cm la femei și de peste 40 cm la bărbaţi)
  • G – gender (sexul pacientului).

Cum se împacă somnul cu consumul de cafea?

Cofeina nu trebuie consumată cu șase-opt ore înainte de culcare. Celor care au probleme cu somnul le recomand să nu consume cafea în a doua jumătate a zilei, dar pot bea dimineaţa. Eu nu am înţeles niciodată acest obicei al italienilor, de a bea un espresso la culcare! Dar sunt persoane obișnuite cu o anumită cantitate de cofeină și care pot să bea cafea fără să le influenţeze somnul.

Cazuistică foarte diversă

 Un caz care v-a impresionat?

Sunt mai multe, vi le povestesc pe cele recente: două cazuri de narcolepsie, dintre care unul este un băiat, un tânăr de 19 ani. Aţipea la școală și a avut mari probleme din cauza aceasta. Celălalt caz – o doamnă în jur de 70 de ani, cu fenomene de narcolepsie cu cataplexie de niște zeci de ani. Femeia efectiv cade din picioare în diverse situaţii, motiv pentru care familia se rușinează din cauza ei, copiii se jenează în public cu mama lor. Ar mai fi pacientul cu sindrom de apnee în somn, care a trebuit să renunţe la șofat, pentru că a adormit la volan... A fost atât de confuz, încât chiar și scriindu-i pe hârtie ce investigaţii trebuie să facă, nu a reţinut mai nimic. Sau procesul de divorţ în care nevasta a obţinut câștig de cauză pentru că o deranja apneea în somn a soţului...

Ceasul inteligent înregistrează mișcările corpului, și nu activitatea undelor cerebrale.

Ce părere aveţi despre ceasurile inteligente, cu aplicaţii de monitorizare a somnului?

Specialistul nu se bazează decât pe aparatură și senzori medicali omologaţi știinţific. Există, de exemplu, actimetrul, omologat pentru polisomnograf. Cu el seamănă toate aplicaţiile acestea care spun că monitorizează somnul, dar eu trebuie mereu să le explic pacienţilor că acestea oferă aproximări, pentru că ceasul inteligent înregistrează mișcările corpului, și nu activitatea undelor cerebrale.

Marketingul însă este foarte puternic, încât pacientul nici măcar nu crede că ceasul lui scump nu înregistrează electroencefalograma! E bine însă să existe instrumente de monitorizare a stării de sănătate, chiar și neomologate, care pot da niște semnale de alarmă. Problema este că adesea oamenii care folosesc ceasuri inteligente ajung să fie obsedaţi de sănătatea lor și merg la medic pentru orice artefact dat de device-ul respectiv, fără să aibă probleme. Se cred neodihniţi pentru că le-a zis ceasul chestia asta! Trebuie să avem un psihic puternic și să nu considerăm că aplicaţiile sunt medicul nostru. Nicio aplicaţie și niciun Google nu înlocuiesc 15 ani de pregătire medicală.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe