Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Chimiorezistenţa, tot mai frecventă

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ miercuri, 3 aprilie 2013

Despre Patologia respiratorie în practica medicală curentă – o discuţie cu prof. dr. Constantin Marica.

În perioada 25–27 aprilie a.c., la Târgu-Jiu, se va desfăşura a patra ediţie a conferinţei naţionale interdisciplinare cu participare internaţională Patologia respiratorie în practica medicală curentă. Despre tematica acestei manifestări, precum şi despre problematica tuberculozei la noi am discutat cu prof. dr. Constantin Marica, coordonatorul ştiinţific al reuniunii şi preşedintele Secţiunii de tuberculoză a Societăţii Române de Pneumologie (SRP).

 

   Care sunt principalele teme ce vor fi dezbătute la conferinţa de la Târgu-Jiu şi care au fost criteriile alegerii lor?
   – În primul rând, conferinţa naţională interdiscipli­nară dedicată patologiei respiratorii de la Târgu-Jiu este pe cale să devină o tra­diţie. Suntem la a patra ediţie, iar anul acesta, în premieră, se desfăşoară sub egida Secţiunii de tuberculoză a SRP. Şi am ales ca o zi a reuniunii să fie dedicată tuberculozei, ca problemă majoră de sănătate publică în ţara noastră, deoarece ea constituie 60% din totalitatea patologiei respiratorii cu care ne confruntăm. În ţara noastră e o boală ende­mică; deşi s-au realizat progrese foarte mari, importante, în programul naţional de control al tuberculozei, din 2000 până acum, totuşi, ne situăm ca incidenţă pe primul loc în Uniunea Europeană, pe locul al patrulea în regiu­nea Europa a OMS, după Moldova, Kazahstan şi Kîrghîzstan, şi pe locul 22 în lume. Un alt motiv este faptul că tuberculoza, având multiple localizări, trebuie să fie cunoscută de majoritatea specia­liştilor. Conferinţa este interdisci­plinară, vor parti­cipa medici de di­verse specia­lităţi – pneumologi, inter­nişti, pediatri, orelişti, chirur­gi, specialişti în medicină fizică şi recu­perare, anatomo­­patologi, precum şi kinetoterapeuţi. Se vor discuta puncte-cheie legate de TB; în primul rând, evoluţia endemiei tubercu­loase, cu principalii indicatori, succesele pe care le avem în ceea ce priveşte rata de succes terapeutic – 84%, foarte aproape de cea indicată de OMS – 85%; am ajuns cu incidenţa la sub 80 la suta de mii de locuitori, faţă de anul 2002, când aveam 142 de cazuri la suta de mii de locuitori. Vom discuta şi despre tuberculoza extrapulmonară, care începe să crească; de câţiva ani, am încercat să facem o popularizare a metodelor de diag­nostic precoce, clinic şi paraclinic, al acestei boli. Este foarte important să cunoaştem toate localizările, cele mai frecvente fiind: gan­glionară, osteoarticu­lară şi renală.
   Un alt subiect fierbinte este tuberculoza chimiorezistentă.
   Da, şi trebuie să discutăm în mod deo­se­bit despre metodele rapide de diagnostic, pe care, conform indicaţiilor OMS, le vom introduce şi la noi în ţară, testele rapide pentru diagnosticul pe medii lichide, dar şi diag­nosticul molecular prin metode genetice. Se va detecta şi chimiorezistenţa pe antibiograme prin anumite metode genice, cu rezultate în două-trei zile, spre deosebire de rezultatele clasice, ce necesită două luni şi jumătate. Deci înseamnă un diagnostic şi o terapie mult mai precoce pentru cazurile cu chimiorezistenţă, în creştere. Sunt foarte multe cazuri cu germeni sensibili care nu sunt tratate corespunzător – şi nu neapărat din vina colegilor noştri sau a sistemului, ci din cauza faptului că intrarea noastră în UE a permis libera circulaţie a persoanelor şi foarte mulţi bolnavi preferă să plece în străinătate la muncă şi nu mai fac tratamentul. După două luni de abandon al terapiei, revin cu simptome chiar mai grave, dar şi cu germeni chimiorezistenţi. Discutăm şi raportul cost–beneficiu; tuberculoza chimio­sensibilă, pe care o tratezi şase luni, costă în jur de o sută de dolari, pe când cea chimiorezistentă – sute de mii de euro, e de două-trei sute de ori mai scumpă şi tratamentul durează doi-trei ani, cu multe reacţii adverse.
   – Se discută tot mai des de germeni chimio­rezistenţi la din ce în ce mai multe medicamente, ajungând la cazuri chiar dispe­rate, chimiorezistente la toate medica­mentele antituberculoase. Ce se mai poate face în aceste cazuri?
   – Problema este foarte gravă. Sunt trei tipuri de chimiorezistenţă cunoscută: multi­drog-re­zistenţa (MDR), rezistenţa la izoniazidă şi rifampicină; rezistenţa extinsă (XDR) este MDR plus rezistenţă la o chinolonă (de tipul ciprofloxacină) şi la aminoglicozide de tip streptomicină, kanamicină; există şi TDR – rezistenţă totală, la toate medica­mentele. Vă daţi seama că ultima situaţie este dezas­truoasă, practic nu există terapie eficientă, nu avem cum să acţionăm, boala îşi urmează evoluţia – maximum cinci ani – spre deces. Aceşti pacienţi pot infecta foarte multe persoane cu germeni chimiorezistenţi.
   – În cadrul Institutului de Pneumo­logie „Marius Nasta“ există un centru de excelenţă pentru tratamentul cazurilor cu tuberculoză chimio­rezistentă.
  – Din 2004, sub egida Fondului global de combatere a HIV/SIDA, tuber­culozei şi malariei, am reuşit să primim terapie – medicamente de linia a doua, asistenţă mutuală şi moni­torizare a terapiei cu 98% reducere. Cohortele tratate au însumat până acum în jur de 700 de bolnavi. Următoarea cohortă va începe în luna mai, cu încă 300 de bolnavi, care vor fi internaţi la noi, dar şi la celălalt centru de excelenţă, de la Bisericani.
  – Ce ne puteţi spune despre activitatea Secţiunii de tuberculoză din cadrul SRP, pe care o conduceţi?
  – Secţiunea de tuberculoză s-a înfiinţat anul trecut, la Timişoara, şi obiectivele sale sunt extrem de îndrăzneţe. În primul rând, este o com­pletare a Programului naţional de control al tuberculozei, care are un rol adminis­tra­tiv-orga­nizatoric; noi avem rol academic, în sensul că organizăm manifestări ştiinţifice, la care îi atragem pe colegii pneumologi, dar şi pe cei de alte specialităţi, şi le împărtăşim noutăţile din literatură, iar ei ne spun greutăţile cu care se confruntă. Vrem să acţionăm în sensul dimi­nuării acestora, atragerea de fonduri şi spon­sorizările fiind un alt scop al Secţiunii de TB.
   – Ce alte teme sunt în programul reuniunii de la Târgu-Jiu?
   – Vom mai discuta despre BPOC, cancerul şi supuraţiile bronhopulmonare. O atenţie deosebită vom acorda kinetoterapiei, reabilitării pulmonare, atât în bolile obstructive cronice, cât şi în tuberculoză, sindroamelor posttuberculoase.
   Ce invitaţi veţi avea la conferinţă?
   Sunt mai mulţi profesori de pneumologie din Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Slovenia, Italia, pe lângă cei din centrele universitare din ţara noastră. Participarea este extrem de importantă, ne aşteptăm la cel puţin 250 de medici pneumologi şi de alte specialităţi. Vom continua ce am început anul trecut, workshopul pentru asistenţii medicali, în care se vor discuta cazuri clinice şi vor fi prezentate minicursuri pe diverse teme.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.