În perioada 25–27
aprilie a.c., la Târgu-Jiu, se va desfăşura a patra ediţie a conferinţei naţionale
interdisciplinare cu participare internaţională Patologia respiratorie în practica medicală curentă. Despre
tematica acestei manifestări, precum şi despre problematica tuberculozei la noi
am discutat cu prof. dr. Constantin
Marica, coordonatorul ştiinţific al reuniunii şi preşedintele Secţiunii de
tuberculoză a Societăţii Române de Pneumologie (SRP).
– Care
sunt principalele teme ce vor fi dezbătute la conferinţa de la Târgu-Jiu şi
care au fost criteriile alegerii lor?
– În primul rând, conferinţa naţională
interdisciplinară dedicată patologiei respiratorii de la Târgu-Jiu este pe
cale să devină o tradiţie. Suntem la a patra ediţie, iar anul acesta, în
premieră, se desfăşoară sub egida Secţiunii de tuberculoză a SRP. Şi am ales ca
o zi a reuniunii să fie dedicată tuberculozei, ca problemă majoră de sănătate
publică în ţara noastră, deoarece ea constituie 60% din totalitatea patologiei
respiratorii cu care ne confruntăm. În ţara noastră e o boală endemică; deşi
s-au realizat progrese foarte mari, importante, în programul naţional de
control al tuberculozei, din 2000 până acum, totuşi, ne situăm ca incidenţă pe
primul loc în Uniunea Europeană, pe locul al patrulea în regiunea Europa a
OMS, după Moldova, Kazahstan şi Kîrghîzstan, şi pe locul 22 în lume. Un alt
motiv este faptul că tuberculoza, având multiple localizări, trebuie să fie
cunoscută de majoritatea specialiştilor. Conferinţa este interdisciplinară,
vor participa medici de diverse specialităţi – pneumologi, internişti,
pediatri, orelişti, chirurgi, specialişti în medicină fizică şi recuperare,
anatomopatologi, precum şi kinetoterapeuţi. Se vor discuta puncte-cheie
legate de TB; în primul rând, evoluţia endemiei tuberculoase, cu principalii
indicatori, succesele pe care le avem în ceea ce priveşte rata de succes
terapeutic – 84%, foarte aproape de cea indicată de OMS – 85%; am ajuns cu
incidenţa la sub 80 la suta de mii de locuitori, faţă de anul 2002, când aveam
142 de cazuri la suta de mii de locuitori. Vom discuta şi despre tuberculoza
extrapulmonară, care începe să crească; de câţiva ani, am încercat să facem o
popularizare a metodelor de diagnostic precoce, clinic şi paraclinic, al
acestei boli. Este foarte important să cunoaştem toate localizările, cele mai
frecvente fiind: ganglionară, osteoarticulară şi renală.
– Un
alt subiect fierbinte este tuberculoza chimiorezistentă.
– Da,
şi trebuie să discutăm în mod deosebit despre metodele rapide de diagnostic,
pe care, conform indicaţiilor OMS, le vom introduce şi la noi în ţară, testele
rapide pentru diagnosticul pe medii lichide, dar şi diagnosticul molecular
prin metode genetice. Se va detecta şi chimiorezistenţa pe antibiograme prin
anumite metode genice, cu rezultate în două-trei zile, spre deosebire de
rezultatele clasice, ce necesită două luni şi jumătate. Deci înseamnă un
diagnostic şi o terapie mult mai precoce pentru cazurile cu chimiorezistenţă,
în creştere. Sunt foarte multe cazuri cu germeni sensibili care nu sunt tratate
corespunzător – şi nu neapărat din vina colegilor noştri sau a sistemului, ci
din cauza faptului că intrarea noastră în UE a permis libera circulaţie a
persoanelor şi foarte mulţi bolnavi preferă să plece în străinătate la muncă şi
nu mai fac tratamentul. După două luni de abandon al terapiei, revin cu
simptome chiar mai grave, dar şi cu germeni chimiorezistenţi. Discutăm şi
raportul cost–beneficiu; tuberculoza chimiosensibilă, pe care o tratezi şase
luni, costă în jur de o sută de dolari, pe când cea chimiorezistentă – sute de
mii de euro, e de două-trei sute de ori mai scumpă şi tratamentul durează
doi-trei ani, cu multe reacţii adverse.
– Se
discută tot mai des de germeni chimiorezistenţi la din ce în ce mai multe
medicamente, ajungând la cazuri chiar disperate, chimiorezistente la toate
medicamentele antituberculoase. Ce se mai poate face în aceste cazuri?
– Problema este foarte gravă. Sunt trei
tipuri de chimiorezistenţă cunoscută: multidrog-rezistenţa (MDR), rezistenţa
la izoniazidă şi rifampicină; rezistenţa extinsă (XDR) este MDR plus rezistenţă
la o chinolonă (de tipul ciprofloxacină) şi la aminoglicozide de tip
streptomicină, kanamicină; există şi TDR – rezistenţă totală, la toate medicamentele.
Vă daţi seama că ultima situaţie este dezastruoasă, practic nu există terapie
eficientă, nu avem cum să acţionăm, boala îşi urmează evoluţia – maximum cinci
ani – spre deces. Aceşti pacienţi pot infecta foarte multe persoane cu germeni
chimiorezistenţi.
– În cadrul
Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“ există un centru de excelenţă
pentru tratamentul cazurilor cu tuberculoză chimiorezistentă.
– Din 2004, sub egida Fondului global de
combatere a HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei, am reuşit să primim terapie –
medicamente de linia a doua, asistenţă mutuală şi monitorizare a terapiei cu
98% reducere. Cohortele tratate au însumat până acum în jur de 700 de bolnavi.
Următoarea cohortă va începe în luna mai, cu încă 300 de bolnavi, care vor fi
internaţi la noi, dar şi la celălalt centru de excelenţă, de la Bisericani.
– Ce ne puteţi spune
despre activitatea Secţiunii de tuberculoză din cadrul SRP, pe care o conduceţi?
– Secţiunea
de tuberculoză s-a înfiinţat anul trecut, la Timişoara, şi obiectivele sale
sunt extrem de îndrăzneţe. În primul rând, este o completare a Programului naţional
de control al tuberculozei, care are un rol administrativ-organizatoric; noi
avem rol academic, în sensul că organizăm manifestări ştiinţifice, la care îi
atragem pe colegii pneumologi, dar şi pe cei de alte specialităţi, şi le împărtăşim
noutăţile din literatură, iar ei ne spun greutăţile cu care se confruntă. Vrem
să acţionăm în sensul diminuării acestora, atragerea de fonduri şi sponsorizările
fiind un alt scop al Secţiunii de TB.
– Ce
alte teme sunt în programul reuniunii de la Târgu-Jiu?
– Vom mai discuta despre BPOC, cancerul şi
supuraţiile bronhopulmonare. O atenţie deosebită vom acorda kinetoterapiei, reabilitării
pulmonare, atât în bolile obstructive cronice, cât şi în tuberculoză,
sindroamelor posttuberculoase.
– Ce
invitaţi veţi avea la conferinţă?
– Sunt
mai mulţi profesori de pneumologie din Rusia, Ucraina, Republica Moldova,
Slovenia, Italia, pe lângă cei din centrele universitare din ţara noastră.
Participarea este extrem de importantă, ne aşteptăm la cel puţin 250 de medici
pneumologi şi de alte specialităţi. Vom continua ce am început anul trecut,
workshopul pentru asistenţii medicali, în care se vor discuta cazuri clinice şi
vor fi prezentate minicursuri pe diverse teme.