Newsflash
Interviuri

Chirurgia viitorului privită din unghiuri diferite

de Dan Dumitru MIHALACHE - mai 30 2016
Chirurgia viitorului privită din unghiuri diferite

     Societatea Română de Chirurgie (SRC) organizează, în perioada 1–4 iunie, la Sinaia, Congresul național de chirurgie cu participare internațională. Vor fi peste 25 de invitați străini și peste 1.200 de participanți – studenți, medici rezidenți, specialiști, primari, precum și asistenți medicali. Prof. dr. Mircea Beuran, președintele SRC și președintele Senatului UMF „Carol Davila“ București, vorbește despre câteva din problemele sistemului medical și de învățământ din România.

 

 

 

 

Nu doar teorie

 

     – Ca președinte al Senatului UMF „Carol Davila“, ce intenționați să schimbați în domeniul învățământului chirurgical?
     – Am constatat, de-a lungul timpului, incapacitatea Cartei universitare de a răspunde unor situații la limita legii și doresc să fac ceva pentru a remedia aceste neajunsuri. În domeniul chirurgiei, de pildă, promovarea cadrelor didactice nu mai ține cont de numărul de intervenții chirurgicale pe care le are candidatul, legea stabilind doar criterii teoretice pentru înscrierea la concurs. Dacă ai articole publicate în reviste ISI, participări la proiecte naționale sau internaționale de cercetare, ești compatibil pentru această candidatură, chiar dacă, practic, nu ai făcut chirurgie decât la un nivel minimal. Observăm cum colegi de-ai noștri care nu au încă maturitatea activității practice chirurgicale îndeplinesc criteriile teoretice și concurează de pe poziții joase, de exemplu de asistenți sau șefi de lucrări, chiar la două concursuri simultan, dorind să devină conferențiari sau profesori. Va trebui, de asemenea, să ne uităm foarte atent la curricula studenților, să revizuim manualele, să delimităm clar specialitățile. Apoi, sunt o seamă de voci ale studenților care pun sub semnul întrebării adecvarea evaluării prin teste grilă. Medicul trebuie să fie capabil să poarte un dialog cu bolnavul, să știe ce și cum să-l întrebe despre boala lui, să bănuiască anumite lucruri, să realizeze nivelul acestuia de cultură, să poată scrie. De patru ani, la chirurgie, am introdus examenul scris pentru primul an de rezidențiat, așa cum se dădea odată. Încă de la primele două examinări, am constatat că oamenii nu mai știu să scrie, nu își terminau frazele. De foarte multe ori, păreau niște sms-uri, cu prescurtări. Suntem o structură academică, nu vreau să coborâm la nivelul străzii.

 

     – Cu studenții ați discutat?
     – Desigur. Le-am distribuit chestionare care acopereau nu doar partea de învățământ, ci și problemele sociale, de cămine, bursa, modul cum sunt transferați studenții de la alte universități. Lucrurile acestea ar trebui să se regăsească în Carta universitară. De aceea, într-o ședință a Senatului universitar am pus în discuție și s-a aprobat organizarea unei comisii de reevaluare a Cartei universitare. Vrem ca până la sfârșitul acestui semestru să finalizăm revizia, să dezbatem noua Cartă și, după ce o aprobăm în Senat, să o prezentăm Ministerului Învățământului, astfel încât să devină operativă în anul universitar următor. Totodată, în mandatul acesta încercăm să revizuim fiecare disciplină, în așa fel încât să existe cursuri și caiete de lucrări unitare la nivel de departament. Astfel, studenții vor primi aceleași noțiuni, iar evaluarea trebuie să aibă aceleași criterii, indiferent de disciplină. La chirurgie, deja am făcut acest lucru, în acest moment suntem pe punctul de a tipări și cursurile pentru modulul de engleză, practic traducere din română.

 

Chirurgia minim invazivă

 

     – Mai sunt studenții atrași de chirurgie?
     – Au reînceput să fie. Avem deja cereri, pentru la vară, pentru stagiul de chirurgie, ceea ce în urmă cu vreo doi ani nu prea se mai întâmpla. Probabil că dezvoltarea chirurgiei minim invazive, laparoscopice sau cu suport robotic, începe să îi atragă. Am mai câștigat adepți și din prezentările privind chirurgia viitorului, pe care le-am făcut la diversele lor întruniri.

 

     – Cum vedeți această chirurgie a viitorului?
     – O primă viziune a viitorului, pentru noi, a fost chirurgia laparoscopică, la care s-a adăugat chirurgia robotică. Eram convinși că până aici poate merge controlul tehnologic. Dar, în prezent, se lucrează foarte mult la genom. Sunt studii care vor să determine, încă de la naștere, structura genetică și, apoi, viitoarele evenimente patologice pe care individul le-ar putea avea. O viziune foarte interesantă este cea legată de folosirea nanoboților, niște roboți practic invizibili, programați să pătrundă în celulă și să opereze ADN-ul în secvențele sale patologice, să decupeze partea bolnavă, s-o elimine și să sudeze panglica la loc, eliminând astfel riscul unei potențiale îmbolnăviri. Apoi, sunt o seama de tehnologii care îmbracă aspectul chirurgiei minim invazive, dar sunt realizate de la mare distanță, prin internet.

 

Sistemul scăpat de sub control

 

     – În ce fel se răsfrânge problema infecțiilor nosocomiale și a dezinfectanților, mult discutată în aceste zile, în chirurgie?
     – Este o problemă pe care trebuie s-o percepem atât din punctul de vedere al protecției pacientului, cât și a medicului. e vorba de consumabile, pe care tot încercăm să le achiziționăm la prețul cel mai mic. În sănătate asta nu se potrivește cu calitatea actului medical. Când ai un material de calitate, comportamentul organismului după actul medical este bun. Vorbim de ace, fire de sutură, tipuri de plase, dispozitive de sutură mecanică, sonde. Spitalul, vrând-nevrând, este un focar de boli, de microbi de tot felul și trebuie să fii foarte atent la siguranța pacientului, dar și a personalului angajat al spitalului. La chirurgie, dacă în ceea ce privește dezinfecția instrumentarului mai există o cheie de control – sterilizarea, pentru celelalte aspecte care incriminează infecțiile nosocomiale lucrurile nu stau la fel. Trebuie făcută o dezinfecție corectă în salon, pe suprafețe, în băi, toalete, clanțele de la uși, cărucior, targă etc. Toate detaliile acestea sunt foarte importante, pentru că o bacterie pe care o iei de pe telefon, de exemplu, care nu se șterge în fiecare zi cu o substanță dezinfectantă, poate să ducă la apariția unei boli.

 

     – La Spitalul Floreasca există personal dedicat prevenirii și controlului infecțiilor nosocomiale?
     – Din păcate, spitalul nostru nu are un medic epidemiolog. La Serviciul de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale sunt doar două cadre medii, care recoltează culturi din aer și de pe suprafețe, fac analize, controlează apa, pereții, blocurile operatorii, dar când apar infecții cu Clostridium difficile, de exemplu, trebuie să ai mijloace eficiente de dezinfecție, medicamente pentru bolnavi și spații de izolare. Noi nici nu știm foarte bine ce avem, pentru că nu există o comunicare eficientă între organele de conducere a spitalului și șefii de secție. Nu există o atenționare în privința evenimentelor de acest fel apărute în spital. Una este să știu doar ceea ce raportez eu și alta este ca, lunar, să aibă loc o întâlnire cu conducerea spitalului, în care să se prezinte eventualele observații ale unui serviciu sau ale altuia, infecțiile nosocomiale apărute etc. Noi trebuie, de foarte multe ori, să ne descurcăm singuri. Doctorul a ajuns să facă și epidemiologie, și farmacologie, și chirurgie, și organizare. Toate în condițiile în care nici pe departe nu este plătit la calitatea muncii care i se cere. Măcar generațiile care vin ar trebui să fie tratate ca medicii din Occident, mai ales din punct de vedere salarial.

 

     – Sistemul românesc de sănătate pare scăpat de sub control.
     – Nu doar pare, chiar așa este! Dacă dorim să reconstruim ceva, trebuie să începem prin a înteți controalele în sistem și a da fiecărei specialități onoarea pe care o are; toate specialitățile sunt importante. După ʼ90, am căutat să descentralizăm – toate legile noastre au fost și sunt orientate spre reformarea sistemului. Dar, de fapt, noi am dezarticulat foarte multe din sistemul centralizat. Eu cred că anumite servicii nu trebuie descentralizate. La ora actuală, dacă vrei să afli câți chirurgi sunt în România, o să afli zece păreri, dacă vrei să știi câte paturi sunt în spitale, o să ai același rezultat. Despre sistemul privat nici nu mai vorbesc, de acolo nu știm mai nimic. Ce știm e că, de câte ori apare o problemă la privat, pacientul este transferat în sistemul public, acolo unde nu vii cu banii în buzunar, ci cu talonul de pensie sau adeverința de salariat. Eu cred că, pentru sistemul privat, ar trebui făcut un sistem de asigurări, precum CASCO, în așa fel încât atunci când transferă un pacient în sistemul public, acesta să fie însoțit și de sumele aferente plății serviciilor oferite de unitatea spitalicească în care a fost transferat. Din spitalele private, cei mai mulți nu vin pentru continuarea unor investigații, ci pentru reanimare, de exemplu, sau pentru reintervenție. Problema noastră nu este ce face privatul, pentru că la un moment dat el va răspunde pentru ceea ce face sau nu face, ci faptul că sistemul public de sănătate nu mai este supravegheat, nu mai respectă toate regulile.

 

Congresul SRC

 

     – În iunie, va avea loc congresul SRC la Sinaia. Ce ați pregătit pentru participanți?
     – N-aș vrea să insist pe ceea ce se va întâmpla la Sinaia, îi las pe participanți să descopere lucrurile interesante pe care le-am pregătit cu privire la chirurgia modernă, adusă la zi, dar mai ales despre chirurgia viitorului. Vom începe manifestarea cu o serie de șase cursuri precongres multitematice, privind, de exemplu, folosirea anumitor tipuri de instrumente în suturile mecanice, plase, terapia tromboembolică. Un curs se va referi la modul în care se realizează controlul leziunilor în trauma abdomino-pelvină: în cazul accidentelor, nu poți să faci totul din primul gest. Și atunci, primul gest este de sigilare, oprirea vaselor de sânge, sigilarea intestinelor rupte, stabilizarea organismului. Timpul următor îl reprezintă controlul leziunilor, adică aducerea pacientului dintr-o stare biologică deprimată într-una optimală. Insistăm pe acest aspect, pentru că ne ajută să proiectăm un punct de vedere al medicului vizavi de felul în care trebuie să-și pregătească pacientul, astfel încât acesta să suporte amploarea actelor medicale cu impact chirurgical. Mai avem și un curs despre colostomii. Chiar dacă este temporară sau definitivă, colostoma trebuie cunoscută și îngrijită, pentru că sunt foarte multe cancere de colon și de rect la ora actuală. Este un curs pentru medici, dar vor fi cursuri și pentru asistentele care îngrijesc aceste stome. Apoi, congresul va avea mai multe secțiuni, care vor cuprinde toate patologiile, din perspectiva prezentului, dar și a viitorului. Vor fi prezentate tehnologii de avangardă în chirurgie – alternativele la chirurgia robotică, chirurgia de mâine, minilaparotomia și educația chirurgicală, surprize și accidente în chirurgia endoscopică etc. Va fi și o secțiune de chirurgie militară, în care se va discuta despre conduita medicală în războiul modern, plăgile vasculare la răniții din teatrele de operațiuni, experiența forțelor aeriene române din ultimii zece ani privind evacuarea medicală aeriană pe distanțe lungi a pacienților critici, armele biologice și bioterorismul. Vor fi, de asemenea, mai multe mese rotunde organizate de SRC, care se vor concentra pe strategiile chirurgicale ale viitorului, sesiuni pro și contra. Un congres în care diversitatea va fi la ea acasă.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe